Papa Francisc îi sătută mâinile fratelui Jean-Pierre în vizită în Maroc

Papa Francisc și fratele Jean-Pierre Schumacher, ultimul supraviețuitor din mănăstirea traipistă de la Tibhirine: papa îi sărută mâinile în caterdala din Rabat în Maroc [în nordul Africii] (31 martie 2019). Este ultimul dintre călugării trapiști ostatecii care a supraviețuit în 1996 când șapte frați au fost uciși în Algeria. [sursă: @abhoffner].

† Duminica a 4-a din Post (C): Întoarcere și reconciliere [31 martie 2019]

Întoarerea fiului risipitor – de Edouard de Jans.

Întoarcere și reconciliere

 pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (31 martie 2019)   

Lecturi: Iosue 5,9a.10-12; 2Corinteni 5,17-21; Evanghelia Luca 15,1-3.11-32; lecturi

Omilie

Astăzi este Duminica Bucuriei („bucură-te” – laetare, în limba latină) de la cuvântul de introducere: „Bucură-te, Ierusalime! […] bucurați-vă și veseliți-vă, cei care ați fost întristaţi!” (cf. Is 66,10-11). Hainele liturgice ale preotului sunt de culoare roz, aceiași culoare din duminica a treia din Advent [Gaudete]. Dialogul dintre Dumnezeu și om, de multe ori întrerupt, poate fi reluat de iubirea lui Dumnezeu care este un Tată „risipitor” de milostivire. Parabola „fiului risipitor” pune în evidență chipul milostiv al lui Dumnezeu Tatăl.

Papa Francisc în vizită la Primăria Romei

Campidoglio - Papa Francisc în vizită la Primăria Romei (26 martie 2019) [sursa: vaticannews.it]

«De o importanță mai decisivă decât aceasta, însă, este faptul ca Roma să se mențină la înălțimea îndatoririi și a istoriei sale, care să știe, chiar și în noile circumstanțe actuale, să fie far de civilizație și învățătoare de primire, să nu piardă înțelepciunea care se manifestă în capacitatea de integrare și de a-l face pe fiecare să se simtă părtaș cu titlul deplin al unui destin comun» (papa Francisc în discursul său adresat primăriței Virginia Raggi).

Papa a mulțumit administrației romane pentru colaborarea oferită Sfântului Scaun: „martor al unei istorii plurimilenare care, primind creștinismul, a devenit în decursul secolelor centrul catolicismului”.

(sursă: https://www.vaticannews.va).

† Buna–Vestire: Mister minunat [25 martie 2019]

 

Buna-Vestire - de Guido Reni.

Mister minunat

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 10:00 (25 martie 2019)

   
Lecturi: Isaia 7,10-14; 8,10c; Evrei 10,4-10; Evanghelia Luca 1,26-38; lecturi 

Omilie

Astăzi celebrăm misterul Bunei-Vestiri, când Fiul lui Dumnezeu, unul-născut din Tatăl, înainte de secole, a început să fie om în sânul sfintei Fecioare Maria. Este un mister minunat!

În prima lectură luată din cartea lui Isaia (Is 7,10-14; 8,10c) citim că Dumnezeu cere de la rege consimțire de credință față de cuvântul său: „însuşi Domnul vă va da un semn: iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu, căruia îi va pune numele «Emanuel»” (v. 14). Dar nu întotdeauna ceea ce Dumnezeu propune este convingător vederilor noastre umane. Ierusalimul se afla într-o situație destul de gravă. Tânărul rege Ahaz (732-715 î.C.)  – avea 20 de ani când îi urmează la tron regelui Iotam, al cărui fiu este – amenințat de cei care veneau împotriva capitalei și a dinastiei sale, este dispus să ceară ajutor regelui asirian [Tiglat-Pileser] cu prețul unui tribut împovărător și a recunoașterii suveranității Asiriei. Dar Dumnezeu îi cere să se încreadă numai în intervenția lui divină. „Domnul i-a vorbit lui Ahaz, zicându-i: «Cere un semn de la Domnul Dumnezeul tău: fie din adâncul Şeolului, fie de deasupra, din înălţimi!»” (v. 11). Semnul pentru Isaia, nu este o minune, ci un fapt pe care regele acum poate să-l vadă imediat sau în viitorul apropiat și să-l ajute să aștepte. Dar regele nu acceptă nici un semn, își maschează ipocrit necredința: „Nu voi cere şi nu-l voi ispiti pe Domnul” (v. 12). Lipsit de credinţă a preferat să ceară ajutor de la Asiria. Dar Dumnezeu îi oferă un semn: „însuşi Domnul vă va da un semn: iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu, căruia îi va pune numele «Emanuel»” (v. 14). Semnul pe care regele Ahaz rămâne a lui Dumnezeu. Nu îl obosiți pe Dumnezeu. Verbul în ebraică  are nuanța de „a prosti”. Dumnezeu însuși vă dă un fiu; se va numi Emanuel adică Dumnezeu-cu-noi și vestește că Domnul este dispus să protejeze poporul și să-l binecuvânteze. Printr-un rege, succesor al lui David, Dumnezeu va dărui mântuirea poporului său. Profeția lui Emanuel depășește realizarea lui imediată. Evangheliștii recunosc aici venirea lui Cristos.

† Duminica a 3-a din Post (C): A te converti (24 martie 2019)

A te converti

 pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (24 martie 2019)

  Lecturi: Exod 3,1-8a.13-15; 1Corinteni 10,1-6.10-12; Evanghelia Luca 13,1-9; lecturi 

Omilie

În acest timp de Post, continuăm drumul spre Paşti și o facem în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. În Biblie „a ne converti” nu este chestiune de conduită – desigur, este și aceasta – dar la rădăcină stă într-o mișcare cu mult mai profundă: este schimbarea care se realizează în relație cu însuși Dumnezeu, cu modul nostru de a trăi în întâlnirea cu Domnul. A te converti înseamnă – înainte de toate – să te deschizi prezenței lui Dumnezeu care stă dincolo de gândurile și proiectele noastre și a face bine.

Un Paști comun este posibil. E îndeajuns să ne întoarcem la Niceea

O singură Înviere...

Diferența datelor, o anomalie gravă pentru mărturia creștină 

Creștinii nu celebrează Paștele cu toții la aceeași dată. Anul acesta [2009 – n.r.], în timp ce creștinii din Occident, catolici și protestanți, au celebrat Paștele în 12 aprilie, orientalii îl sărbătoresc o săptămână mai târziu. În Occident și în Orient pentru calcularea datei Paștelui se folosesc două calendare diverse: cel gregorian, respectiv, cel iulian. În anumiți ani, printr-o coincidență de calcule, Paștele cade în aceeași zi, alteori cel oriental este mai târziu, chiar la o distanță de o lună. Desigur, toți creștinii credem că Isus Cristos „a treia zi a înviat”. Acesta este faptul decisiv, important, caracteristic pentru credința creștină. Cu toate acestea, distanțarea celebrării este o anomalie gravă pentru mărturia creștină în lume.

† Sfântul Iosif: Slujitorul credincios (19 martie 2019)

Sfântul Iosif de Luciano Pedicini.

Slujitorul credincios

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 18:00 (19 martie 2019)

   
Lecturi: 2Samuel 7,4b-5a.12-14a.16; Romani 4,13.16-18.22; Evanghelia Matei 1,16.18-21.24a; lecturi

Omilie 

Astăzi Biserica îl sărbătorește pe sfântul Iosif, soţul sfintei Fecioare Maria şi patronul Bisericii universale, „slujitorul credincios şi înţelept pe care Domnul l-a aşezat în fruntea familiei sale”. Cu acest elogiu – de la antifon de la intrare – începe solemnitatea sfântului Iosif, de la 19 martie.

În prima lectură luată din Cartea lui Samuel (2Sam 7,4b-5a.12-14a.16) este ilustrat celebrul oracol al profetului Natan pe care îl adresează lui David care vrea să-i facă lui Dumnezeu o casă, un templu. Însă Domnul îi va face o casă: este descendența davidică. Promisiunea se referă în primul rând la Solomon – care „va zidi o casă” (v. 13): acesta este templu – apoi la toți descendenții: „casa ta şi domnia ta vor fi stabile înaintea ta pentru totdeauna, iar tronul tău va fi întărit pe vecie” (v. 16). Dumnezeu hotărăște să devină însoțitor al omului prin prezența sa în dinastia lui David: „Eu îi voi fi tată și el îmi va fi fiu” (v. 14). Descendența vine de la paternitate. Și știm că această paternitate și această moștenire au o caracteristică: este descendența mesianică. Este întemeiată și reflectă încrederea de neclintit a lui Israel în fidelitatea lui Dumnezeu: ceea ce Domnul construiește nu este supus schimbării. El acționează nu încercând, ci cu fapte într-o istorie al cărui proiect este unic pentru noi și dă speranță. Planul său de „domnie” va fi pentru totdeauna, din generație în generație. Nu există puteri pentru a opri și a bloca, dimpotrivă, „Domnul destramă planurile națiunilor, el zădărnicește hotărârile popoarelor” (Ps 33,10).