Naşterea sfintei Fecioare Maria [8 septembrie] - Imn către sfânta Maria

Nașterea Maicii Domnului de Jusepe Leonardo.

Crăiasă a lumii plăpândă, curată,

Fecioară și mamă tu ești totodată,

Regină în ceruri cu nimb de rubine

Și stea ce-arăți calea spre țărmuri senine.

 

Arată-te lumii suavă copilă,

Comoară preascumpă de har și de milă.

Răsai minunată, regească tulpină,

Menită să poarte o floare divină.

 

De ziua frumoasă a nașterii tale,

Răsună pământul de cânt și urale;

Ferice de mama ce azi te înfașă

Cu mâinile sale, făptură gingașă.

 

Pe lume când vii tu, copilă-minune,

Pământul se schimbă, o lume apune,

Păcatul dispare cu beznele-i hâde,

Iar soarele iarăși de sus ne surâde.

 

Treimii mărire și laudă fie-i

Și recunoștință de ziua Mariei,

Pe care regină în cer o proclamă,

Iar nouă ne-o dă tuturora de mamă. Amin.

 

(sursă: http://www.ercis.ro/liturgie/breviar.asp).

 

Magii

Pe urma stelei strălucite ce-a izvorât din infinit

Trei magi, sătui de contemplare, încălecară, şi-au pornit…

Ca trei lunateci prinşi de-un farmec, nici nu priviră înapoi,

Ci s’avântară ‘n largul lumii, naivii, gârbovii eroi.

Deşi din porţile cetăţii un pas afară n’au făcut,

Mergeau acum ca duşi de aripi pe-un drum deapururi cunoscut.

Străini, pe ţărmuri neumblate, pe mări, prin codri şi pustii

De-a-dreptul cale îşi croiră pe urma stelei argintii…

Înfriguraţi, nu se opriră nici chiar când steaua-i părăsi:

…Şi nu ştiau unde-au s’ajungă, ştiau atât, ce vor găsi!

În fundul lumii străbătură, apoi încet s’au înturnat

Prea fericiţi c’au dat prinoase şi că ’n sfârşit s’au închinat.

Şi cum li se vărsa din suflet prisosul sfintei bucurii,

Bătrânii magi de-odinioară păreau acuma trei copii.

Ce ’nsufleţiţi ca de-o izbândă, îşi cred tot visul împlinit

C’au mers pe urma unei stele... ce s’a pierdut în infinit!

de Vasile Voiculescu

 

Drumul

...Drumul nu este lumină

e speranța clarității;

nu e flacăra dinainte,

e promisiunea adevărului.

E limita așteptării,

veșnica strădanie:

sfârșitul străzii care urcă,

este traversarea morții.

(Madeleine Delbrêl, Noi delle strade, Milano, Gribaudi, 2008, 16; trad. I.Chinez).

Inima râvneşte întâi plăcerea

Christ in perspective (1950) – de Salvador Dali.

Inima râvneşte întâi plăcerea –
Şi-apoi, viaţă scutită de griji şi de nevoi –
Şi-apoi, fel de fel de leacuri şi de creme moi
Care uşurează şi vindecă durerea.

Şi-apoi, somn liniştit şi dulce –

Şi-apoi, de va fi-ascultată ruga sa
De Cel care-o judecă de pe Cruce,
Libertatea de-a muri cum vrea.

de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte.

(sursă: http://subiecte.citatepedia.ro).

Mamă gingașă și puternică...

„Rosa Mistica” - de Francisco Laporta Valor.

„Mamă gingașă și puternică, 

tovarăș de călătorie pe străzile vieții, 

simțim nevoia de a alungi pasul ca să-ți fim aproape. 

Ajută-ne în dorința noastră de a te prinde de mână, 

și  grăbește mersul nostru un pic obosit”. 

(don Tonino Bello, episcop; tradus de pr. Isidor Chinez).

O, sfinte Toma, apostol...

Toma necredinciosul...

Strălucești, o, sfinte Toma, de lumină diafană,
Tu, ce ții un loc de cinste cu apostolii în strană.
Azi Biserica îmbracă strai ales de sărbătoare,
Ca să cânte, să înalțe slava ta nepieritoare.

Alipit de-nvățătorul, îl iubești cu pasiune;
Într-o bună zi, când Domnul ucenicilor le spune
Că dușmanii-l vor ucide, nu te-apucă frica, plânsul,
Ci exclami cu tot curajul: „Să murim și noi cu dânsul!”

Iar la Paști, când ucenicii se grăbesc să-ți deie vestea
Învierii, nu poți crede în poveștile acestea.
Încercând să te convingă, încercarea lor risipă-i
Și de timp, și de cuvinte; vrei să vezi, s-atingi, să pipăi.

Te frămânți în îndoială și-n dureri nespuse până
Să-ți găsești din nou credința. Tocmai peste-o săptămână,
La apostoli Domnul iarăși în prezența ta apare;
Și văzându-l, adorându-l, bucuria ta e mare.

Noi, ce nu putem atinge coasta, rănile divine,
Alergăm, o, sfinte Toma, cu încredere la tine.
Izgonește îndoiala, dă lumină pentru minte,
Întărește-ne credința, dă-ne dragoste fierbinte.

[...]

(sursă:http://www.ibreviary.com).

Imn în cinstea fericitului Vladimir Ghika (16 mai)

1. Printre domni și prinți ai țării,
chipul tău e luminat
de-o iubire fără margini
de Cristos cel înviat.

Refren:
Blând și smerit,
al neamului martir,
Fericite Vladimire,
ai fost ales de Dumnezeu
martor al credinței.

2. I-ai slujit, cu jertfe multe,
Unicului Tată Sfânt,
lepădându-te de lume,
slavă Crucii aducând.

Dorința mea după adevăr

Creatia vorbește...

Te laud, Tatăl meu, 
pentru dorința după adevăr
pe care ai sădit-o adânc în mine.
Ea nu se mulțumește cu promisiuni goale,
cusoluții simple sau cu expresii vagi.

Te rog, Tatăl meu,
să privești împreună cu mine
la adevărul vieții mele,
la ceea ce este adevărat și fals,
la ceea ce prisosește
și la ceea ce lipsește.

Am încredere în tine, Tatăl meu,
că vii în viața mea,
luminezi întunericul meu cu lumina ta
și ești pentru mine Adevărul,
de care întreaga mea dorință va fi liniștită. Amin.

Dörte Schröges

(Youcat, Carte de rucăgiuni pentru tineri, Sapientia, Iași 2016, 24).

Te laud, Doamne...

Te laud, Doamne,

mântuit prin milostivirea ta.
Te laud, Doamne,
glorificat prin înjosirea ta.
Te laud, Doamne,
călăuzit de bunătatea ta.
Te laud, Doamne,
condus de înțelepciunea ta.
Te laud, Doamne,
ocrotit de puterea ta.
Te laud, Doamne,
sfințit prin harul tău.
Te laud, Doamne,
luminat de lumina ta interioară.
Te laud, Doamne,
înălțat prin bunăvoința ta.

(Sfânta Mechtilda din Magdeburg;
sursă: Youcat. Carte de rugăciuni pentru tineri, Sapientia, Iasi 2016, 51).

Condu-mă tu, lumină blândă

Condu-mă tu, lumină blândă!

Când întunericul mă înconjoară, călăuzește-mă!

Întunecoasă e noaptea, iar eu sunt departe de casă.

Condu-mă și păzește-mi piciorul!

Aș dori să nu văd nimic

Din ceea ce este încă departe.

Nu vreau să mai fac vreun pas.

Nu întotdeauna am putut să mă rog în acest fel:

călăuzește-mă.

Credeam că trebuie să-mi cunosc singur drumul.

Îmi plăcea ziua înviorată și vanitoasă,

în inima mea domnea regele Mândrie.

Ah, Doamne, iartă-l!

Acum însă, condu-mă pe calea ta.

Tu ai fost mereu cu mine cu binecuvântarea ta

și cred că mă vei conduce în continuare,

prin noroi și mocirlă, peste stânci

și prin ape repezi, până voi depăși întunericul

și voi primi dimineața zâmbetul îngerului tău,

pe care îl iubesc atât de mult

și pe care între timp l-am perdut. Amin.

(Newman John Henry, Lead, Kindly Light;

sursă: Youcat. Carte de rugăciuni pentru tineri, Sapientia, Iasi 2016, 30).

Emausul

Nu uita, Emausul poate fi pe orice cale,
Domnul e pururi tainicul călător.
Se alătură pe drum mâhnirilor tale
Și seara, la hanul sărac, ţi-e-nsoţitor.
Cunoaşte-l pe Cel ce binecuvântează,
Pâinea Duhului cu tine frângând.
El, surâzându-ţi, te ospătează
Și până la moarte nu vei fi flămând.

Vasile Voiculescu (1884-1963).

Să ne rugăm pentru femei [E Ziua Femeii – 8 martie]

Îți mulțumesc, bunule Dumnezeu,
pentru iubirea ce o ai pentru noi
fiindcă ne-ai creat după chipul și asemănarea ta;
ne-ai creat bărbat și femeie!
Spre a recunoaște diversitatea noastră
încercăm să ne completăm reciproc:
bărbatul să sprijine femeia
și femeia să-l susțină pe bărbat!
Îți mulțumesc pentru darul femeii,
prea bunule Tată,
și pentru misiunea sa în comunitatea umană. Amin.

Iubirea mamei de Traian Dorz

O singură iubire-i mare

aproape ca a lui Cristos...
Iubirea mamei,
care are același duh și chip frumos.

– Cinstiți iubirea-nlăcrimată

a mamei care v-a născut,
punând pe fața ei
curată cel mai duios
și drag sărut!

Mamă, mamă, mamă,

scump și drag cuvânt.
Binecuvântată, binecuvântată fii
– din cerul sfânt!...

 Traian Dorz

(lectura: poetul Traian Dorz [înregistrare de arhivă din anii 1970-1974])
muzica: Nigel Hess.

„Cred” [To believe] de Jackie Evancho

Jackie Evancho – o fată cu o voce extraordinară cu un minunat mesaj: „cred”. Este o piesă scrisă de unchiul său Matthew Evancho şi intitulată „To believe” [„Cred”]. Mesajul melodiei este unul de rugăciune, pentru cei care sunt mai puţin fericiţi în această lume. Bucuraţi-vă de un spectacol frumos şi captivant, oferit de această fetiţă talentată, cu părul blond şi cu o voce specială în care inimile vi se vor inunda de căldură şi candoare. O voce și un mesaj de speranță...

To Believe

by Matthew Evancho

Before I lay me down to rest

I ask the Lord one small request

I know I have all I could need

But this prayer is not for me

Too many people on this day

Don't have a peaceful place to stay

Let all fighting cease that your children may see peace

Wipe their tears of sorrow away

To believe in a day

When hunger and war will pass away

To have the hope amidst despair

That every sparrow's counted

That you hear each cry and listen to each prayer

Let me try always to believe

That we can hear the hearts that grieve

Please help us not ignore

The anguished cries of the poor

Or their pain will never leave

To believe in a day

When hunger and war will pass away

To have the hope amidst despair

That every sparrow's counted

That you hear their cries and listen to each prayer

[spoken prayer:]

Father, as you see, I'm just a child

And there's so much to understand
But if Your Grace should surround me
Then I'll do the best I can
I promise, I'll do the very best I can

[chorus plus]

To believe in a day
When hunger and war will pass away
To have the hope amidst despair
That every sparrow's counted
That you hear each cry and listen to each

Prayer [Hear each cry and listen to each prayer]

Help us do Your will oh Father
In the name of all that's true
And we'll see in one another
The loving image of You

Numele său este Jackie Evancho din Pittsburgh, Pennsylvania (Statele Unite ale Americii). 

Rugăciunea săracului de Mariei Noël

Mariei Noël (1883-1967).

(În seara unei perioade din viaţă unde făcea experienţa mizeriei, a sărăciei sale…).

Comuniunea săracului

Dumnezeul meu, eu nu te iubesc,

chiar nu te doresc, sunt plictisit cu tine
poate chiar că nu cred în tine.
Dar uită-te la mine în treacăt.
Fii tu într-un moment refugiul sufletului meu,
pune-l în ordine dintr-o suflare,
fără a părea, fără să-mi spui nimic.
Dacă vei considera că eu cred în tine, atunci poartă-mi credința.
Dacă vei considera că eu te iubesc, poartă-mi iubirea.
Eu nu am și nu pot face nimic.
Mă dăruiesc ție cu tot ce am: slăbiciunea, durerea mea.

Și această sensibilitate care mă chinui și pe care o vezi atât de bine…

Și această disperare… Și această rușine îngrozitoare…
Răul meu, greșeala mea…
E tot!
Și speranța mea!

Uneori mă prezint lui Dumnezeu ca un purtător încărcat

de toată povoara vecinătății și îi spun:
„Nu-ți fă griji cu mine. Eu nu pot să-ți plac.
Uită-te doar la suferința pe care ți-o aduc
ca pe o sărmană intermediară care vine din partea altora:
Iată răul tatălui meu, iată pe cel al prietenului meu,
a aceluia sau a altuia…”

Comuniunea

Iată, Dumnezeul meu. Mă cauți?

Ce vrei de la mine? Nu am nimic să-ți dau.
De când ne-am întâlnit ultima dată,
eu nu am pus deoparte nimic pentru tine.
Nimic… nu fapte bune. Eram prea obosită.
Nimic… nu un cuvânt bun. Eram prea tristă.
Nimic decât dezgustul de a trăi, plictiseala, sterilitatea.
– Dă-mi-le!  
– Graba, în fiecare zi, de a vedea terminată ziua, fără să servească la nimic;     
dorința de repaus departe de datorii și de fapte,
detașarea de binele făcut, dezgustul după tine, o, Dumnezeul meu!
– Dă-mi-le! 
– Toropeala sufletului, remușcările slăbiciunii mele
și slăbiciunea care este mai puternică decât remușcările…
– Dă-mi-le! 
– Nevoia de a fi fericit, tandrețea care obosește peste măsură,
durerea fără scăpare în mine.
– Dă-mi-le!
– Tulburările, înspăimântările, dubiile…
– Dă-mi-le!

– Doamne! Iată că umbli ca un cerşetor

strângând lucruri murdare, dezgustătoare.
Ce vrei să faci cu ele, Doamne?
– Împărăţia Cerurilor!

(Noël Marie, Notes intimes, Editions Stock 1984, Paris, 41-42; tradus din limba franceză de pr. Isidor Chinez).

Marie Noël (1883-1967) este un pseudonim a lui Marie Rouget, zis „Pitulicea de la Auxerre”. Este un poet și un scriitor francez. S-a născut la 16 februarie 1883 la Auxerre într-o familie cultivată și puțin religioasă. Nu s-a îndepărtat de orașul natal decât foarte puțin. Viața sa nu a fost așa de roz: după o iubire din tinerețe dezamăgită (și așteptarea marii iubiri va avea loc într-o zi...), moartea fratelui a doua zi de Crăciun [se spune Noël] (de unde și pseudonimul său), crizele de credință în Dumnezeu… O femeie înflăcărată și chinuită nu a cunoscut decât „chanson traditionnelle” [cântec tradițional]. A murit în 23 decembrie 1967 unde este înhumată tot la Auxerre. Episcopii francezi, în decembrie 2017, reuniți pentru o săptămână la Lourdes, într-o sesiune plenară, s-au plecat pe mai multe subiecte asupra Bisericii Franceze, între care eventuala beatificare a poetei Marie Noël. Cauza s-a deschis în 23 decembrie 2017 la catedrala din Auxerre.

Orbul Bartimeu

Isus trecea prin Ierihon.
Şi cerşetorul orb, în zdrenţe,
de jos, din colb, simţi un zvon,
un ritm de paşi în largi cadenţe.

Isus trecea sub cer iudeu,
printre grădini cu rodii coapte.
Iar zorii se-nălţau mereu.
Dar pentru orbul Bartimeu
era tot noapte după noapte...

Isus trecea încet. Şi-apoi
într-o solemnă fericire,
venea cu el un lung convoi,
ca o coloană de eroi
glorificând un rege mire.

Isus trecea. Şi-un tremur sfânt
vibra în orb ca niciodată.
Ciulind urechile în vânt,
el prinse-n taină un cuvânt.
Şi inima-ncepu să bată.

Simţi ceva ca un fluid,
ca o mireamă de zambilă.
Şi orbul a strigat livid:
– Ai milă, fiul lui David,
Isuse Salvator, ai milă!

Dorința după adevăr

Praying Monk (1864) -

by Jacobus Hendricus Maris.

Te laud, Tatăl meu,

pentru dorința după adevăr
pe care ai sădit-o adânc în mine.
Ea nu se mulțumește cu promisiuni goale,
Cu soluții simple sau cu expresii vagi.

Te rog, Tatăl meu,
să privești împreună cu mine
la adevărul vieții mele,
la ceea ce este adevărat și fals,
la ceea ce prisosește
și la ceea ce lipsește.

Am încredere în tine, Tatăl meu,
că vii în viața mea,
luminezi întunericul meu cu lumina ta
și ești pentru mine Adevărul,
de care întreaga mea dorință va fi liniștită. 
Amin.

Dörte Schrömges

(traducere în limba română de pr. Liviu-Narcis Matieș;

sursă: Youcat, Carte de rugăciuni pentru tineri, Sapienta, Iași 2016).

Domnul este bun și primește ultimul ca primul

Pelerini etiopieni la o ceremonie a focului sfânt în Paştele ortodox la Deir al-Sultan în mânăstirea din Ierusalim, Israel (AFP) [30.04.2016].

„Cine iubește pe Domnul se bucură în această sărbătoare frumoasă și luminoasă!

Slujitorul fidel intră vesel în bucuria Domnului său!
Cine a așteptat această zi în penitenţă acum primeşte răsplata.
Cine a sosit după ora nouă, să fie vesel dând mulțumire. 
Cine a ajuns după ora doisprezece, să nu se îndoească, nu vă avea nici o daună.
Cine a întârziat până la ora trei după amiază, să vină fără ezitare. 
Cine a sosit la ora cinci, să nu creadă că a venit prea târziu, 
Pentru că Domnul este bun și primește ultimul ca primul.
Îngăduie odihnă lucrătorului de la ora cinci ca aceea de la prima oră.
Își face milă de ultimul și premiază pe primul. 
Primului dă, ultimului îi dăruiește.
Apreciază faptele fiecăruia, laudă fiecare intenţie.
Intrați cu toții, deci, în bucuria Domnului nostru; 
primii și al doilea, primiți toți răsplata;
cei bogați și cei săraci, dansați împreună;
fie că ați postit, fie că ați fost la sărbătoare, 
să fiți cu toții în bucurie, cinstiți-l în această zi!
Banchetul este gata, bucurați-vă cu toții!
Hrana este abundentă, ajunge pentru toți, 
nimeni să nu meargă flămând.
Gustați toți din banchetul credinței.
Gustați toți din dărnicia bunătății sale.
Nimeni să nu plângă de mizeria sa:
împărăția lui Dumnezeu este deschisă tuturor.
Niciunul nu se teme de moarte, 
deoarece moartea Salvatorului ne-a eliberat.
Dominat de moarte, el a stins-o.
Cristos a înviat și domnește viața. 
Lui să-i fie glorie și putere în vecii veciilor. Amin.

(Vestirea pascală a Bisericii orientale; tradus din limba italiană de pr. Isidor Chinez).