† Întâmpinarea Domnului: Lumina lumii [2 februarie 2026]

 

Lumina lumii

Lecturi biblice: Malahia 3,1-4; Evrei 2,14-18; Evanghelia Luca 2,22-40; lecturi biblice

Omilie

Celebrarea de astăzi prevede de la început binecuvântarea lumânărilor. Sărbătorind prezentarea lui Isus în templu, lumânările reprezintă lumina lui Cristos strălucește în viața noastră. La patruzeci de zile după nașterea sa, Isus a fost prezentat în templu și oferit lui Dumnezeu. E sărbătoarea de la 2 februarie. Această sărbătoare are trei nume semnificative: în tradiția occidentală este numită sărbătoarea „Prezentării Domnului la termplul”, în Orient, este „Întâmipnarea Domnului”, iar în tradiția populară este „Sfințirea luminărilor”. Cele trei lecturi de astăzi se rotesc în jurul evenimentului prezentării lui Isus la templu relatat de evangheistul Luca. Lecturile ne ajută să înțelegem semnificația sa teologică. Fragmentul din profetul Malahia a fost ales datorită anunțului intrării Domnului în templu. Profetul ne spune că Domnul intră în templu pentru a purifica preoția lui Levi (cf. Mal 3,1), apoi ca întâiul născut al omenirii, în Evanghelia după Luca (cf. Lc 2,23). Se citește întâlnirea dintre Isus și Simeon cu Ana, care îl recunosc pe Mesia într-un nou-născut, căci sunt la dispoziția Duhului Sfânt care le deschide inimile spre neprevăzut. Luca arată cum se împlinesc profețiile vechi prin expresia repetată „pentru a împlini Legea”. Purificarea despre care se vorbește nu este doar o purificarea rituală după naștere, ci o purificare a întregului popor. În a doua lectură, Scrisoarea către Evrei ne învață că Domnul s-a făcut asemenea nouă în toate, pentru „ca să devină un mare preot îndurător şi vrednic de încredere pentru relaţiile cu Dumnezeu, ca să ispăşească păcatele poporului” (Evr 2,17). După ce am ascultat cuvântul, să medităm la „lumina lumii!”

† Sfânta Familie: Isus, Maria şi Iosif [A]: Viața de căsătorie trăită în credință [28 decembrie 2025]

Fuga in Egipt - de Draghici Catalin.

Viața de căsătorie trăită în credință

Lecturi biblice: Ben Sirah 3,3-7.14-17a; Coloseni 3,12-21; Evanghelia Matei 2,13-15.19-23; lecturi biblice

Omilie

Solemnitatea Sfintei Familii cade în timpul Crăciunului. Celebrând nașterea Domnului, gândurile comunității creștine se îndreaptă în mod natural către familia care l-a primit pe Isus pentru prima dată. Nu este o coincidență faptul că liturgia de astăzi se deschide cu un text din Ben Sirah dedicat tocmai relației dintre părinți și copii. În a doua lectură, apostolul Paul descrie familia creștină ca o mică comunitate vindecată de cuvântul Domnului. Evanghelia după Matei se concentrează asupra vieții familiei lui Iosif, Mariei și a lui Isus cu deschiderea la voința lui Dumnezeu. Lecturile sunt structurate în jurul temei familiei: se concentrează pe îndatoririle copiilor față de părinții lor [prima lectură] și descrie familia creștină în totalitatea relațiilor sale [lectura a doua]; în cele din urmă, evanghelia se focalizează doar pe viața de căsătorie trăită în credință.

† Sfânta Familie – Isus, Maria şi Iosif [C]: Suntem fii ai lui Dumnezeu [29 decembrie 2024]

Cristos învață între scribi [Christ teaching-among the Scribes] – de Serodine Giovanni [from Musée du Louvre].

Suntem fii ai lui Dumnezeu

 pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (29 decembrie 2024)

Lecturi biblice: 1Samuel 1,20-22.24-28; 1Ioan 3,1-2.21-24; Evanghelia Luca 2,41-52; lecturi biblice 

Omilie

Lecturile din această duminică ne vorbesc despre două familii, îndepărtate în timp, dar apropiate în mister și se concentrează asupra familiei ca loc de împlinire a planurilor lui Dumnezeu. Prima este alcătuită din Elcana, soția sa, Ana și micul Samuel, care locuia în Rama, 10 km nord de Ierusalim, într-o cetate din regiunea muntoasă din Efraim, unde Rahela [→ mormântul Rahelei (cf. 1Sam 10,2] – mama poporului evreu – își plânga fii plecați în exil în Babilon (cf. Ier 31,15). Se duc la Sanctuarul din Șilo: (1Sam 1,28). Cealaltă familie era formată din Iosif, Maria și fiul lor, Isus, în vârstă de doisprezece ani, care locuia în Nazaret, un sat puțin cunoscut și apreciat din Galileea. Sunt două familii, ca multe altele, cu probleme lor, când deodată văd un mister care dă năvală sau izbucnește brusc, cu putere în destinul lor. Evanghelia relateaza vizita lui Isus, în vârstă de doisprezece ani, la templu, pentru a se ocupa de „interesele” Tatălui său, Dumnezeu: „De ce m-aţi căutat? Nu ştiaţi că eu trebuie să fiu în casa Tatălui meu?” (Lc 2,49). A doua lectură reprezintă anunțul plin de uimire că Dumnezeu Tatăl a voit să ne primească la sine ca ai săi fii adevărați: „vedeţi câtă iubire ne-a dăruit Tatăl: să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem” (1In 3,1).