† Duminica a 20-a de peste an [B]: Comuniunea cu Domnul [18 august 2024]

Euharistia - Trupul și Sângele lui Isus Cristos.

 Comuniunea cu Domnul

pr. Isidor Chinez (18 august 2024) 

Lecturi biblice: Proverbe 9,1-6; Efeseni 5,15-20; Evanghelia Ioan 6,51-58; lecturi biblice

Omilie

O altă duminică dedicată misterului Euharistiei văzut prin figurile din Vechiul Testament. În prima lectură intră înțelepciunea care pregătește masă: „veniţi şi hrăniţi-vă cu pâinea mea şi beţi vinul meu!” (Prov 9,5). Este masa așezată și invitația de a participa la unul dintre cele mai frecvente motive din literatură biblică și orientală: mâncare împătășită înseamnă comuniune, sărbătoare, adunare a celor îndepărtați și a celor împrăștiați. Nu este de mirare că simbolul ospățului a devenit una dintre cele mai evocatoare imagini ale timpul mesianic. Iar Domnul își motivează invitația adresată vameșilor și păcătoșilor făcând apel la timpul mesianic, timpul sărbătorii și al milostivirii divine. Evanghelia continuă discursul lui Isus în sinagoga din Cafarnaum despre trupul și sângele său ca hrană adevărată: „Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţa veşnică şi eu îl voi învia în ziua de pe urmă. Pentru că trupul meu este adevărată hrană, iar sângele meu este adevărată băutură” (In 6,54-55). A doua lectură preia simbolul vinului în sens material: „nu vă îmbătaţi cu vin […], ci fiţi plini de Duh!” (Ef 5,18). Paul pune în contrast beția produsă de vin cu cea care vine de la Duhul Sfânt: bucuria prezenței lui Dumnezeu ce se exprimă în mulțumire și satisfacție.

† Adormirea Maicii Domnului [A B C]: : „Paştele” Mariei – biruință asupra morții [15 august 2024]

„Paştele” Mariei – biruință asupra morții

pr. Isidor Chinez (15 august 2024) 

Lecturi biblice:  Apocalips 11,19a; 12,1-6a.10ab; 1Corinteni 15,20-27a; Evanghelia Luca 1,39-56;  lecturi biblice

Omilie

Solemnitatea de astăzi, Adormirea Maicii Domnului, este sărbătoarea bucuriei, pentru că este „împlinirea” Mariei: e biruință asupra morții; e participarea la învierea Fiului ei, Isus Cristos şi o anticipare a învierii noastre. Este semn de speranţă şi de mângâiere pentru poporul peregrin pe pământ. Maria ridicată la cer este metafora destinului creștinului: ceea ce se întâmplă cu ea ne afectează pe toți. Rugăciunea zilei – „colecta” – este ca o introducere în Liturgia Cuvântului care sintetizează sensul sărbătorii, invitându-ne să-i cerem lui „Dumnezeu atotputernic şi veşnic să ne dea harul, ca, tinzând pururi la cele de sus, să ne învrednicim a fi părtaşi de gloria ei”. Cuvinte care recapitulează atitudinea creștină menită să nu se lase întemnițată de lucrurile acestei lumii și să nu rămână sclavul acestuia. Iubind intens pe toți, dar fără a depinde de nimeni, creștinii sunt locuitori ai cerului. Credința că trupul Mariei nu a suferit corupția mormântului și a fost ridicat la cer datează din primele secole creștine. După un apocrif iudeo-creștin din secolele al II-lea sau al III-lea, Dormitio Mariae, exprimă credința bisericii, destul de densă teologic, în Adormirea Maicii Domnului. Sfântul Ioan Damaschin citea că înălțarea Mariei „lângă tronul regesc al Fiului său” este o binecuvântare a întregului univers: „pentru este bucuria care nu poate fi exprimată în cuvinte; pentru patriarhi e o desfătare nesfârșită; pentru cei drepți, bucurie de nespus; pentru profeți, tresăltare de bucurie care durează veșnic”. Pentru noi toți e o mare sărbătoare: „Paştele” Maicii Domnului!