† Epifania Domnului [A B C]: Toate popoarele păgâne sunt chemate la mântuire [6 ianuarie 2024]

Adorația magilor.

 Toate popoarele păgâne sunt chemate la mântuire

pr. Isidor Chinez (6 ianuarie 2024) 

Lecturi biblice: Isaia 60,1-6; Efeseni 3,2-3a.5-6; Evanghelia Matei 2,1-12; lecturi biblice 

Omilie

În solemnitatea de astăzi, cele trei texte biblice ne dezvăluie sensul nașterii Domnului în perspectiva popoarelor chemate de a se reuni într-o nouă unitate, în Isus Cristos, „principele păcii”, „Emanuel”, adică Dumnezeu-cu-noi, în planul lui Dumnezeu. Profetul Isaia prezintă Ierusalimul ca destinația unui pelerinaj al tuturor popoarelor: devine centrul lumii – lumina care nu este a ei, dar care totuși strălucește asupra sa: „luminează-te, Ierusalime, căci lumina ta vine şi gloria Domnului răsare deasupra ta!” (Is 60,1). Este lumina lui Dumnezeu! În spatele ei este imaginea Bisericii. Nu este ea lumina căci lumina este de la Dumnezeu care strălucește asupra ei, permițând popoarelor să meargă în lumina Domnului. Concluzia oracolului profetic: „vor veni şi vor aduce aur şi tămâie şi vor aduce laude Domnului” (Is 60,6). Apar magii în Evanghelia după Matei. Sunt figura popoarelor străine chemate și ele, atrase de misterul grotei de la Betleem, dornice să-l adore pe „regele iudeilor”, simțind că el este și regele lor: „Unde este regele nou-născut al iudeilor? Căci am văzut steaua lui la răsărit şi am venit să-l adorăm” (Mt 2,2). „Căzând la pământ, l-au adorat şi, deschizând tezaurele lor, i-au oferit daruri: aur, tămâie şi smirnă” (Mt 2,11). Chiar și textul apostolului revine la aceeași temă – destinaţia universală a vestirii lui Cristos: „prin revelaţie, mi-a fost făcut cunoscut misterul […] că păgânii sunt împreună-moştenitori, formează un singur trup şi sunt împreună părtaşi ai promisiunii, în Cristos Isus, prin evanghelie” (Ef 3,3.6). Paul stabilește o graniță precisă: misterul voinței lui Dumnezeu de a aduna toate popoarele sub crucea Domnului. Nașterea lui Isus la Betleem reprezintă începutul unirii familiei umane, readusă la unitatea ei originară. Este Epifania Domnului [în limba greacă epiphàinō], adică arătarea, manifestarea sau revelarea Domnului către cei trei magi. E sărbătoare în care creștinii reflectă asupra caracterului universal al credinței lor căci toate popoarele, chiar și păgânii, sunt chemate la mântuire!

† Epifania Domnului [A B C]: Isus e salvarea tuturor popoarelor [6 ianuarie 2023]

Magii – Catedrala din Madrid.

Isus e salvarea tuturor popoarelor

 pr. Isidor Chinez (6 ianuarie 2023) 

Lecturi biblice: Isaia 60,1-6; Efeseni 3,2-3a.5-6; Evanghelia Matei 2,1-12; lecturi biblice

Omilie

În Biserica latină, papa Liberius în anul 354 a despărțit Crăciunul de Epifanie, stabilind Nașterea Domnului pe data de 25 decembrie, în preajma solstițiului de iarnă, în timp ce a fixat Epifania pe 6 ianuarie. Astăzi celebrăm Epifania Domnului. E o sărbătoarea în care creștinii reflectă asupra naturii universale a credinței lor. Epifania este un nume grecesc de la verbul epiphàinō care înseamnă manifestare, arătare, revelare. În cele trei texte biblice se arată sensul nașterii lui Cristos în perspectiva popoarelor chemate în planul lui Dumnezeu să se adune într-o noua unitate în Trupul Domnului, qahal în ebraică, ekklesía în greacă, biserică în românește – este o adunare, o comunitate; într-un cuvânt: este poporul lui Dumnezeu adunat pentru a-i da cult. Profetul Isaia prezintă Ierusalimul pentru pelerinajul popoarelor. Într-un anumit sens, devine centrul lumii. E lumina lui Dumnezeu: „vor umbla neamuri la lumina ta şi regi, în strălucirea zorilor tale” (Is 60,3). Nu este greu de înțeles în spatele acestei figuri a Ierusalimului este Biserica: nu e ea lumina, totuși o lumină divină strălucește asupra ei, permițând popoare să meargă luminați de lumina Domnului. Darurile oferite de popoare în pelerinajul de la Ierusalim [aur și tămâia] (cf. Is 60,6) apar în Evanghelia după Matei în mâinile „magilor”. E imaginea popoarelor străine care sunt chemate și atrase de misterul grotei din Betleem. Ei sunt dornici să-l adore pe regele iudeilor, intuind că el este și regele lor. Apostolul Paul revine la aceeași temă – anunțul universal de credință în Isus Cristos: „prin revelaţie, mi-a fost făcut cunoscut misterul […] că păgânii sunt împreună-moştenitori, formează un singur trup şi sunt împreună părtaşi ai promisiunii, în Cristos Isus, prin evanghelie” (Ef 3,3.6). Este misterul voinței lui Dumnezeu de a aduna toate popoarele într-o comunitate prin crucea Fiului său.

Credința magilor

Astăzi, magii, care îl căutau pe cel ce străluceşte prin­tre stele, îl găsesc scâncind în leagăn. Astăzi, magii rămân surprinşi văzându-l înfăşat în scutece pe cel care mult timp se ascunsese după stele.

Astăzi, magii privesc cu mare stupoare ceea ce văd aici: cerul pe pământ, pământul în cer; omul în Dum­nezeu, Dumnezeu în om; şi cel pe care lumea întreagă nu-l poate cuprinde, închis într-un trup atât de mic. Şi îndată ce văd, cred fără să discute şi, prin daruri simbo­lice, ei mărturisesc, prin tămâie, că este Dumnezeu; prin aur, că este rege; prin smirnă, că va trebui să moară.

 

Astfel, păgânii, care erau cei din urmă, devin cei dintâi; pentru că atunci, prin credinţa magilor, este inau­gurată venirea păgânilor la credinţă.

(Petru Crisologul, Predica 160: PL 52,621).

† Epifania Domnului: La lumina credinței [6 ianuarie 2019]

La lumina credinței

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (6 ianuarie 2019)

Lecturi: Isaia 60,1-6; Efeseni 3,2-3a.5-6; Evanghelia Matei 2,1-12; lecturi

Omilie

 

Astăzi celebrăm „Epifania” Domnului care înseamnă „manifestare”, „apariție”. Isus s-a arătat lumii păgâne: magilor; s-a prezentat iudeilor la botezul în râul Iordan; s-a înfățișat ucenicilor săi la prima minune săvârşită la nunta din Cana Galileii. Sunt trei manifestări ale Domnului celebrate succesiv în ritul latin: astăzi, sosirea şi adorația magilor; duminica viitoare, Botezul Domnului iar duminica cealaltă minunea prefacerii apei în vin săvârşită de Isus la nunta din Cana Galileii. 

Cele trei lecturi ne fac să înțelegem că mântuirea lui Dumnezeu este pentru toți oamenii, fără excepție. Textele biblice de astăzi ne anunță veste cea bună: iubirea lui Dumnezeu se revarsă asupra lumii în lumina mântuitoare ce răsare în Cristos.

† Epifania Domnului : Lumina credinței [sâmbătă, 6 ianuarie 2018]

Adorarea magilor - de Corrado Giaquinto.

Lumina credinței

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 17:00 (sâmbătă, 6 ianuarie 2018)

Lecturi: Isaia 60,1-6; Efeseni 3,2-3a.5-6; Evanghelia Matei 2,1-12.

Evanghelia Matei 2,1-12: După ce s-a născut Isus în Betleemul Iudeii în zilele lui Irod, regele, iată că au ajuns la Ierusalim nişte magi din Răsărit şi întrebau, spunând: „Unde este regele nou-născut al iudeilor? Căci am văzut steaua lui la răsărit şi am venit să-l adorăm”. Auzind aceasta, regele Irod s-a tulburat şi tot Ierusalimul împreună cu el. Adunându-i pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului, a căutat să afle de la ei unde avea să se nască Cristos. Ei i-au spus: „În Betleemul Iudeii, căci aşa este scris de profet: «Şi tu, Betleem, pământ al lui Iuda, nicidecum nu eşti cea mai mică dintre cetăţile de seamă ale lui Iuda; căci din tine va ieşi stăpânitorul care va păstori poporul meu, Israel»”. Atunci Irod, chemându-i pe magi în secret, a aflat de la ei timpul precis când li s-a arătat steaua. Şi, trimiţându-i la Betleem, le-a spus: „Mergeţi şi informaţi-vă cu exactitate despre copil şi, când îl veţi fi găsit, făceţi-mi cunoscut şi mie ca să merg şi eu să-l ador!” După ce l-au ascultat pe rege, au plecat, şi iată că steaua pe care o văzuseră la răsărit mergea înaintea lor până când, venind, s-a oprit deasupra locului unde era copilul. Când au văzut steaua, au fost cuprinşi de o bucurie foarte mare. Şi, intrând în casă, au văzut copilul împreună cu Maria, mama lui. Apoi, căzând la pământ, l-au adorat şi, deschizând tezaurele lor, i-au oferit daruri: aur, tămâie şi smirnă. După ce li s-a descoperit în vis să nu se mai întoarcă la Irod, au plecat pe alt drum în ţara lor.

Omilie

Astăzi celebrăm Epifania Domnului. Ce este epifania? Mulţi nu ştiu înţelesul acestui cuvânt. În limba greacă epiphaneia înseamnă „venire”, „manifestare”, „apariție”. Este tocmai a-l căuta pe Isus, care a venit la noi pe pământ spre a fi găsit pentru a ne arăta privirea [chipul] lui Dumnezeu. Este manifestarea misterului, revelația lui Cristos ca adevărata Lumină a tuturor, chiar și a păgânilor. Este sărbătoarea credinţei oferită lumii întregi. Trebuie să ştiţi că „epifania” este o manifestare a prezenţei lui Dumnezeu: ceea ce este ascuns devine acum evident. În această zi, după exemplu magilor, cei au plecat din Orient spre a-l găsi pe Isus, noi am lăsat casele noastre și am venit să-l căutăm de Domnul.

„Toţi urmează steaua” - pictorul Peter Janssen

„Toți urmează steaua” [Alle folgen dem Stern] - de Peter Janssen

Pictorul Peter Janssen are un tablou pe care l-a intitulat: „Toţi urmează steaua”. Îi reprezintă pe oamenii mistuiţi de dorul după cele veşnice. E o procesiune uriaşă în funtea căreia merg cei trei crai de la Răsărit. În urma lor vine o mulţime de lume de tot felul: săraci şi bogaţi, bărbaţi şi femei, de toate profesiile, de toate condiţiile sociale. Toţi mărşăluiesc prin pustiul acestei vieţi spre patria fericirii viitoare. Toţi sunt însufleţiţi de o mare speranţă şi de un dor profund. Un ţăran îşi duce propriul copil bolnav aşezat într-o roabă, o bătrână muncitoare îşi frânge mâinile implorând sfârşitul vieţii de mizerie în care se zbate, un puşcăriaş îşi întinde mâinile în cătuşe spre patria libertăţii, mamele îşi duc în braţe copiii care nu pot să meargă pe picioare. Iar dedesubt stă scris: „Toţi urmează steaua”.

† Epifania Domnului: În picioare strălucind... [6 ianuarie 2016]



Adorarea magilor - de Corbert Gauthier

Evanghelia Matei 2,1-12: După ce s-a născut Isus în Betleemul Iudeii în zilele lui Irod, regele, iată că au ajuns la Ierusalim nişte magi din Răsărit şi întrebau, spunând: „Unde este regele nou-născut al iudeilor? Căci am văzut steaua lui la răsărit şi am venit să-l adorăm”. Auzind aceasta, regele Irod s-a tulburat şi tot Ierusalimul împreună cu el. Adunându-i pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului, a căutat să afle de la ei unde avea să se nască Cristos. Ei i-au spus: „În Betleemul Iudeii, căci aşa este scris de profet: «Şi tu, Betleem, pământ al lui Iuda, nicidecum nu eşti cea mai mică dintre cetăţile de seamă ale lui Iuda; căci din tine va ieşi stăpânitorul care va păstori poporul meu, Israel»”. Atunci Irod, chemându-i pe magi în secret, a aflat de la ei timpul precis când li s-a arătat steaua. Şi, trimiţându-i la Betleem, le-a spus: „Mergeţi şi informaţi-vă cu exactitate despre copil şi, când îl veţi fi găsit, făceţi-mi cunoscut şi mie ca să merg şi eu să-l ador!” După ce l-au ascultat pe rege, au plecat, şi iată că steaua pe care o văzuseră la răsărit mergea înaintea lor până când, venind, s-a oprit deasupra locului unde era copilul. Când au văzut steaua, au fost cuprinşi de o bucurie foarte mare. Şi, intrând în casă, au văzut copilul împreună cu Maria, mama lui. Apoi, căzând la pământ, l-au adorat şi, deschizând tezaurele lor, i-au oferit daruri: aur, tămâie şi smirnă. După ce li s-a revelat în vis să nu se mai întoarcă la Irod, au plecat pe alt drum în ţara lor.

Omilie

Cele trei lecturi din această sărbătoare de Epifanie ne facă să înțelegem că mântuirea lui Dumnezeu este pentru toți oamenii, fără excepție. De la originile lumii, frații se dușmănesc și continuă să se înfrunte. De la început, istoria a fost făcută de violență și de mânie. Ori, iată, că textele biblice de astăzi ne anunță o veste bună: este reconcilierea și iubirea care vor avea ultimul cuvânt de spus.

 

Cartea lui Isaia – din prima lectură – anunţă sfârşitul unei perioadă întunecoase: „ridică-te, luminează-te! Lumina ta vine şi gloria Domnului răsare deasupra ta!” Este mântuirea lui Dumnezeu care a fost dată poporului său. Aceasta este o nouă şi fericită perioadă care începe. Chiar şi ţinuturile îndepărtate vor recunoaște pe Domnul. Aceste mulţimi care au pornit pe drum spre lumina ne fac să ne gândim la magi veniți din Orient. Ca și ei, toți am fost chemaţi să mergem spre acela care este lumina lumii.

 

Apostolul Paul merge în aceeași direcție. Mesajul său răstoarnă în mod extraordinar ce a trăit pe drumul Damascului. El a primit o mare revelație: mântuirea lui Dumnezeu nu este rezervată unui popor pe care și l-a ales Dumnezeu. Este oferit și națiunilor păgâne din întreaga lume. Toate „sunt asociate la aceeași moștenire”. Această revelație extraordinară tresaltă în inima lui Paul. În Isus cel înviat este iubirea universală a lui Dumnezeu care este ultimul cuvânt cu privire la violență și refuz.

 

În Evanghelia sa, sfântul Matei ne propune paginile sale fără vâlvă, cele mai modeste. El ne vorbește despre magii din Răsărit. Au descoperit o stea care anunță nașterea unui nou Rege. Astfel păgânii sunt primii adoratori ai Fiului lui Dumnezeu. Deja se anunță ce se va petrece după înviere: lumina care strălucește în noaptea de la Betleem va radia până la marginile pământului.

 

În călătoria lor, magi s-au întâlnit cu mai-marele preoţilor şi cu cărturarii. Ei ştiu totul despre Biblie. Acest Mesia, pe care toți îl aşteaptă în rugăciune, trebuie să fie născut în Betleem; acest lucru, ei îl ştiu, dar rămân neclintiți. Rămân blocați în încredere lor deplină, în „convingerile lor intime”. Nu-i lasă lui Dumnezeu nici o șansă de a se manifesta aşa cum consideră de cuviinţă. Evanghelia ne spune că Domnul a venit pentru noi toți; dar nimic nu s-ar întâmpla dacă am ieși din convingerile noastre și din confortul nostru și să mergem pentru a ne întâlni cu el care este lumina lumii.

 

Sfântul Matei ne spune și despre Irod. Este un rege violent, puternic şi criminal. El nu șovăiește să-i ucidă pe cei care i s-au opus, inclusiv cei din familia sa.  Când a auzit că acest rege care tocmai s-a născut, el vede într-unsul un concurent periculos, care trebuie să fie eliminat. Este primul act de război împotriva lui Isus care va ucide pruncii nevinovaţi. De-a lungul secolelor ucenicii acestui rege vor fi persecutați, duși la moarte sau întorși în bătaie de joc. Şi cum nu poate să gândească la toate acestea fundamentalismul laic şi ateu face totul pentru ca să elimine credinţa creştină.

 

Dar nimic nu poate să oprească pe Dumnezeu să-i cheme la sine pe toți oamenii. Mântuirea sa este oferită tuturor. Prin magii care vin la leagănul copilului rege, toate popoarele sunt chemate de Domnul. El este acela care vrea să se milostivească de lumea păcătoasă. Străinii, păgânii au toți un locul în inima sa. În seara zilei de Înălțarea Domnului se adresa apostolilor săi pentru a-i trimite în misiune: „Mergeți în toată lumea și proclamați vestea cea bună la toată făptura”.

 

În această sărbătoare de Epifanie este prezentă toată Biserica universală. Misiunea sa nu este pentru a salva pe sine însăși, dar pentru a fi uniţi cu Cristos care vrea să salveze întreaga lumea. Ca magi, noi venim la Isus pentru a ne prosterna înaintea sa şi să-i primim iubirea pe care el vrea să o umple. Noi nu putem rămâne încuiați în clopotniţa şi în parohia noastră; trebuie absolut să ieșim. Dacă nu, am fi ca marii preoți şi ca scribii, care au ratat întâlnirea cu Regele Mesia.

 

În fiecare an, rugăciunea și solidaritatea noastră sunt în special pentru comunitățile creștine din Africa. Mulți suferă de sărăcie, de război, de foamete și persecuții. Ei au nevoie de rugăciunea și de sprijinul frățesc al catolicilor din Franța și Europa. În  această zi de sărbătoare speranțele sunt importante! Să facă că toate popoarele să-l recunoască pe pruncușorul găsit de magi salvatorul lor.

 

„Astăzi lumina a strălucit,

tot poporul a văzut-o ridicându-se,

este o zi care va fi prima

într-o lumină de iubire și pace”.

 

(pr. Jean Compazieu [2016]; trad. pr. Isidor Chinez; sursă:

http://dimancheprochain.org/5707-homelie-pour-la-fete-de-lepiphanie/).