sâmbătă, 17 februarie 2024

† Duminica întâia din Postul Mare [B]: Domnul a învins pentru noi [18 februarie 2024]

 

Cristos în deșert (1872) - de Ivan Kramskoi (Tretyakov Gallery, Moscow).

Domnul a învins pentru noi

pr. Isidor Chinez (18 februarie 2024) 

Lecturi biblice: Geneză 9,8-15; 1Petru 3,18-22; Evanghelia Marcu 1,12-15; lecturi biblice

Omilie

Drumul Postului Mare începe cu impunerea cenușii. Lecturile ne spun că viața de credință a omului este marcată de confruntarea dintre bine și rău, dintre păcatul ce ne înstrăinează de Domnul și iubirea divină ce reînnoiește alianța cu noi. Liturgia din duminica întâia a Postului ne prezintă perspectiva unei mântuiri deschisă tuturor oamenilor deoarece este capabilă să ajungă și la slăbiciunile sale. Dumnezeu afirmă voința de mântuire universală, după ce a condamnat prin potop păcatul omenirii: este relatarea Genezei cu Noe, cu potopul și cu alianța. Prima lectură surprinde moment potopului: creația s-a golit de ființe vii, cu excepția celor care au intrat în arca lui Noe. Dincolo de orice condamnare este mântuire fără rezerve: „Iată, eu închei alianţa mea cu voi […]  (v. 9). Sunt prezente dreptatea și milostirea, dar cu o precizare: Cristos a suferit pentru ispășirea păcatului pentru a ne conduce înapoi la Dumnezeu – se spune în scrisoarea lui Petru. Înainte de a stabili o alianța cu nouă umanitate, se elimină cea veche. Botezul este noua alianță adevărată și definitivă: „aceasta [nr. potopul] este o imagine a botezului care vă salvează acum pe voi” (1Pt 3,21). Dumnezeu rămâne fidel promisiunii sale de mântuire pentru toată lumea. Evanghelia lui Isus ne oferă coordonatele căii ce duce la victoria pascală. Domnul se luptă cu ispititorul în deșert, iar victoria sa este o comuniune descoperită între cer și pământ, reprezentată de scena îngerilor care se pun în serviciul lui: „iar îngerii îi slujeau” (Mc 1,13). Cristos deschide predica sa: „convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!” (Mc 1,15). Domnul a învins Satana pentru noi!

marți, 13 februarie 2024

† Miercurea Cenușii [post și abstinență]: Răspunsul nostru să fie simplu [14 februarie 2024]


Miercurea Cenușii

Răspunsul nostru să fie simplu

pr. Isidor Chinez (14 februarie 2024) 

Lecturi biblice: Ioel 2,12-18;  2Corinteni 5,20-6,2; Evanghelia Matei 6,1-6.16-18; lecturi biblice

Omilie

Astăzi este prima zi a Postului Mare. La început secolului al II-lea creștinii se pregăteau pentru Paște două zile de post și penitență. Pe urmă, aceste practici au fost extinse la toată Săptămâna Sfântă, iar în anul 325 [Sinodul de la Niceea] creștinătatea se pregătea pentru Paște timp de 40 de zile, după „modelul” lui Isus care a petrecut 40 de zile în pustiu, ca să nu mai vorbim de cei 40 de ani stând poporul  în deșert sau de cele 40 de zile de post a lui Moise pe muntele Sinai și a lui Ilie pe Horeb. La începutul Postului Mare sunt cuprinse șase duminici înainte de Paști. Mai târziu, s-a hotărât să se anticipeze postul cu patru zile: așa s-a ajuns la Miercurea Cenușii. Momentul inițial începea cu o penitența publică pentru cei care sunt vinovați de păcate grave, apostazie, crimă, adulter; se îmbrăcau în haine de pocăință fiind stropiți cu apă sfințită și cenușă, mergeau prin orașe, amintind de „alungarea din paradis”. Spre sfârșitul anului 1000, practica penitenței publice a scăzut, s-a stins, rămânând impunerea cenușii asupra tuturor credincioșilor[1]. Mesajul postului e: Dumnezeu este iubire. Nu știe nimic altceva: iubește cu o dragoste care depășește orice ne-am putea imagina. Sfânta Scriptură nu încetează să ne amintească această veste bună: e milostivirea Domnului. Suntem trimiși să dăm mărturie despre minunile lui Dumnezeu! Răspunsul nostru să fie simplu și concret!