pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 11:00 (1 octombrie 2017)
Lecturi: Ezechiel 18,25-28; Filipeni 2,1-11; Evanghelia Matei 21,28-32.
Dumnezeu ne oferă tuturor posibilitatea de a ne schimba viața. Astăzi evanghelia ne propune parabola „celor doi fii” cu care Domnul cere poporului să se întrebe asupra legăturii vieții lor cu Dumnezeu. Chiar fiilor care uneori nu au voință să muncească în via Domnului au posibilitatea să se schimbe. Acesta este mesajul de speranță pe care îl prezintă liturgia de astăzi.
Profetul Ezechiel (Ez 18,25-28), din prima lectură, se
adresează unui popor deportat și împrăştiat într-o țară păgână (587 î. C.): e prăbușirea tuturor instituțiilor, distrugerea cetății sfinte, deportarea,
apusul tragic a tot ce este națiune, dinastie regală, cultul, templul… Și
printre deportați se strecoară acest plânset deprimant: „Domnul ne-a dezamăgit,
nu ne-a apărat”. Exilul se prelungeşte. Copiii celor deportaţi – născuţi în
sclavia babiloniană – se plâng împotriva lui Dumnezeu pentru că – aşa cum
gândesc ei – trebuie să plătească pentru vinovățiile care n-au fost comise de
ei şi să suporte nelegiuirea părinţilor lor. Ar fi trebuit să recompenseze pe
cei buni și să pedepsească pe cei răi – spuneau ei. Dumnezeu este pus sub
acuzație. „Voi ziceţi: «Calea Domnului nu este dreaptă». Ascultaţi, voi, casă a
lui Israel: oare calea mea nu este dreaptă? Sau poate căile voastre nu sunt
drepte” (v. 25). Voi criticați pe Dumnezeu, însă judecați după vederile
voastre înguste și scurte! Profetul, în numele Domnului, explică că lucrurile
nu stau aşa cum gândesc ei, pentru că fiecare plăteşte pentru acţiunile sale fie
bune, fie rele și le amintește la fiecare responsabilitățile sale. Este
fundamental răspunsul de convertire pe care cuvântul Domnului îl cere. „Dacă
cel rău se întoarce de la răutatea lui pe care a comis-o şi face dreptate şi
judecată, acela îşi va face sufletul să trăiască” (v. 26). Ezechiel vorbește
despre retribuția dreptului și pedeapsa celui rău. Noțiunea de „convertire”
este strict personală și se exprimă cu claritate aici. Profetul invită să
înceteze de a mai judeca modul lui Dumnezeu de a se comporta şi de a se cercetă
mai degrabă pe ei înşişi. Mai puţine frunze şi mai multe roade. Cu alte
cuvinte, mai puţine judecăţi temerare şi mai multe fapte sfinte. Suntem chemaţi
cu toţi pentru a ne orienta viața spre Domnul şi să-l urmăm din toată inima.