Fidelitatea faţă de Biserică...

„Fidelitatea faţă de Biserică echivalează cu acceptarea ei, în toată întregimea ei carismatică şi instituţională, ca «mister» sau expresie a iubirii lui Dumnezeu, care captivează inima prietenilor lui Cristos. Biserica ascultă cuvântul în toată integritatea lui şi este fidelă în a-l dărui oamenilor în orice circumstanţă concretă. Şi preotul trebuie să ofere cu fidelitate cuvântul divin pe care, în prealabil, l-a primit şi l-a asimilat. Nu e vorba de o ideologie sau de o opinie personală, ci de cuvântul revelat de Dumnezeu, predicat de Biserică, celebrat în liturgie, asimilat în contemplaţie, trăit de sfinţi, aprofundat de învăţători. Deci, viitorul preot are nevoie de o solidă formare doctrinală în diferitele ramuri ale ştiinţei teologice şi filozofice”. (Ioan Paul al II-lea, Mesajul adresat seminariștilor din Spania [8.11.1982]).

Toate Documentele Catolice [Documenta Catholica Omnia] - Un sait bun...

 

 

 

 

http://www.documentacatholicaomnia.eu/

Épiphanie (επιφάνια)

Adorarea Regilor Magi

Pe 6 ianuarie sărbătorim Épifanie, adică prezentarea lui Isus Regilor Magi.

Épifanie vine din grecescul Ἐπιφάνια; termenul a fost tradus în latină de apparitio, -onís (= apatiție, aspect).

În greacă modernă, επιφάνια înseamnă suprafaţă (pământ, de exemplu); în acest sens există în greacă veche (tot ceea ce apare la suprafata).

În Grecia, sărbătoarea poartă numele de Θεοφάνια. Théophanie, adică manifestarea lui Dumnezeu (Θέος, Théos) care a devenit omul în Isus.

Cu toate acestea, în Biserica Ortodoxă, se sărbătoreşte în această zi Botezul lui Isus în Iordan. Acest eveniment a avut loc cu treizeci de ani mai târziu. Preotul aruncă o cruce de lemn în apa foarte rece după care sar câțiva flacăi curajoși pentru a o aduce înapoi.

 

Magii din Orient

Naşterea lui Isus a fost făcută cunoscută de doua Evanghelii: sfântul Matei (Mt 1,18-2,12) şi sfântul Luca (Lc 2,1-21). După Luca păstori vin la Isus să-i deie omagiul; după Matei sunt magi care-l adoră pe copilul Isus. Ajunși în fața nou-născutului i-au oferit daruri: aur destinat unui rege, tămâie ca unui Dumnezeu şi smirnă ca unui muritor. „Căzând la pământ, l-au adorat și, deschizând tezaurele lor, i-au oferit în dar aur, tămâie și smirnă” (Mt 2,11).  Textul biblic foloseşte termenul de mag (în greacă μάγος). Cunoscuți deja în Vechiul Testament (Ier 39,3), magii sunt membrii unei caste preoțești din Persia și astrologi. Contextul nu ne permite să precizăm cu certitudine nici numarul, nici numele și nici rangul lor. Traditia creștină îi consideră regi, în număr de trei – dupa darurile oferite – și îi numește: Gaspar, Melchior și Baltazar.

Termenul grec a fost utilizat într-un sens peiorativ: magician, magie, magic .

 

 

În Orientul antic, steaua era semnul unui zeu sau al unui rege divinizat. Matei a păstrat tradiția referitoare la o stea pentru a scoate în evidență calitatea regală și divină a lui Mesia. Tradiția rabinică interpretează profeția lui Balaam din Num 24,10 în sens mesianic. Astfel, steaua care apare la nașterea lui Isus este un semn din partea lui Dumnezeu că s-au împlinit timpurile mesianice.

Gândul zilei [Biserica]

 

„Biserica are nervii tari,

nu se sperie de păcat, dimpotrivă.

Îl priveşte drept în faţă, liniştită şi,

după pilda Domnului nostru,

îl ia chiar asupră-şi, şi-l asumă”

(Georges Bernanos, Journal d’un

curé de campagne,  1044).

 

„Contrariul unui norod creştin

este un norod trist, un norod de moşnegi”.

[...]

„Doar n-ai vrea ca într-o prăpădită

de jumătate de oră pe săptămână,

Biserica să-i înveţe ce-i bucuria!”

(Georges Bernanos, Journal d’un

curé de campagne, 1044).