Înălţarea Sfintei Cruci [14 septembrie 2021]

   

Răstignitul - de Anatoly Shumkin.

 Imn:

    Strălucește falnic crucea, semn statornic peste vremuri;

    Azi, pământule, privind-o, să te-nchini, să te cutremuri,
    Căci pe dânsa atârnat-a cel ce este fără pată,
    Ca să vadă omenirea de păcatul ei salvată.

    Cu pădurile-i de cedri s-ar putea mândri Libanul,
    Dar mai mândru-i pomul crucii care rod ne dă tot anul;
    Face roade minunate, dulci și pline de savoare,
    Cine-odată ia din ele și mănâncă nu mai moare.

    Rege veșnic, pentru tine, inima în piept ne arde;
    Crucea-n luptă să ne fie cel mai scump dintre stindarde.
    Ea ne fie totdeauna scut de apărare dacă,
    Vrând dușmanul să ne piardă, fără milă ne atacă.

    Știm c-odată vei apare sus pe nori cu slavă mare;
    Pentru ziua de pe urmă, stând mereu în așteptare,
    După-ndemnul ce primit-am, mințile ne fie treze,
    Și de sfântă bucurie inima să ne vibreze.

    Tatălui mărire fie-i, veșnic Fiului onoare,
    Duhul Sfânt și el primească laudă nepieritoare.
    Sărbătoare facă astăzi chiar și morții din morminte;
    Să se bucure, să cânte biruința crucii sfinte. Amin.

[sursă: Rugaciuni (ercis.ro)].

La umbra crucii tale - cântă: Paula Seling

O, sfinte Toma, apostol...

Toma necredinciosul...

Strălucești, o, sfinte Toma, de lumină diafană,
Tu, ce ții un loc de cinste cu apostolii în strană.
Azi Biserica îmbracă strai ales de sărbătoare,
Ca să cânte, să înalțe slava ta nepieritoare.

Alipit de-nvățătorul, îl iubești cu pasiune;
Într-o bună zi, când Domnul ucenicilor le spune
Că dușmanii-l vor ucide, nu te-apucă frica, plânsul,
Ci exclami cu tot curajul: „Să murim și noi cu dânsul!”

Iar la Paști, când ucenicii se grăbesc să-ți deie vestea
Învierii, nu poți crede în poveștile acestea.
Încercând să te convingă, încercarea lor risipă-i
Și de timp, și de cuvinte; vrei să vezi, s-atingi, să pipăi.

Te frămânți în îndoială și-n dureri nespuse până
Să-ți găsești din nou credința. Tocmai peste-o săptămână,
La apostoli Domnul iarăși în prezența ta apare;
Și văzându-l, adorându-l, bucuria ta e mare.

Noi, ce nu putem atinge coasta, rănile divine,
Alergăm, o, sfinte Toma, cu încredere la tine.
Izgonește îndoiala, dă lumină pentru minte,
Întărește-ne credința, dă-ne dragoste fierbinte.

[...]

(sursă:http://www.ibreviary.com).

Laurențiu, diaconul, îndură martiriul

Martiriul sfântului Laurențiu 

de Titian

Tot ce poate omenirea inventa în oarba-i ură,
Laurențiu, diaconul, ca un sfânt erou îndură.
Glorioasă este fila ce martirul o înscrie
Nu pe piatră sau hârtie, ci o sapă-n carne vie.

Laurențiu e la Roma unul din bărbații care

Stau mereu, slujind cu râvnă, lângă sfintele altare;
Sunt bărbați cu faimă bună; șapte sunt, și-s buni cu toții,
Dar mai bun e Laurențiu, el își pune-n umbră soții.

Luptător viteaz, cu forța de la sânul mamei suptă,

Nu se teme de pericol, cu curaj s-aruncă-n luptă;
N-are-n mâini vreo armă, totuși, el învinge, e mai tare
Decât cei ce pe grătare îi pun trupul la frigare.

Mare sfinte Laurențiu, azi, privindu-te în slavă,
Cinstitorii îți admiră pe pământ purtarea-ți bravă.
Pentru moartea-ți glorioasă, dă-le forța să înfrunte
Lupta zilnică a vieții și durerile mărunte.

Cu credința care-nvinge toate-n cale și răzbate,
Cucerești prin luptă cerul, cu asalt, ca pe-o cetate.
Domnu-ți pune-n mână sceptrul și pe frunte diademă;
Ceru-ntreg îți recunoaște demnitatea ta supremă.

Preamărit să fie Tatăl, ca și Fiul, totdeauna,

Ca și Duhul și Treimea ce ți-a pus pe cap cununa.
Mijlocirea ta din ceruri mântuirea ne-o obțină,
Să putem și noi ajunge în lăcașul de lumină. Amin.

(breviar: http://ercis.ro/liturgie/breviar.asp).

---

„Să ne bucurăm, deci, preaiubiţilor, cu bucurie spirituală, şi să-l preamărim, prin sfârşitul preafericit al acestui ilustru erou, pe Domnul care este minunat în sfinţii săi şi ne dă prin ei ajutor şi, în acelaşi timp, exemplu; el a făcut să strălucească gloria sa în întreaga lume din Orient până în Occident, prin strălucirea orbitoare a luminii leviţilor, şi tot atât de renumită este Roma, prin Laurenţiu, cât de mare este Ierusalimul prin Ştefan” (dintr-o omilie a sfântului Leon cel Mare. Cit. in. G. Pettinato, I santi canonizzati del giorno/VIII, Ed. Segno, Udine 1991, pag. 94-95).

---

Steaua la fericiții magi persani

   
Voi ce-l aşteptaţi pe Domnul, doritori de a-l vedea,
Ridicaţi-vă privirea şi vedeţi pe cer o stea;
E o stea la drum pornită din dumnezeiesc îndemn
Să vestească bucurie şi să fie lumii semn.


Astru-n faţa cărui aştrii ceilalţi toţi pălesc şi pier
Vine să vestească lumii sfânt şi-nfricoşat mister:
Dumnezeu nemuritorul, îmbrăcat în trup de lut
Pe pământ, în sărăcia cea mai neagră, s-a născut.

Observând cu grijă cerul, cercetându-l ani şi ani,
Au zărit pe boltă steaua fericiţii magi persani;
De la marginile lumii au plecat din Răsărit
Şi, făcând o cale lungă, la Irod au poposit.


Şi intrând atunci la crudul rege din Ierusalim
Au grăit aşa: "O rege, negreşit am vrea să ştim
Unde-i regele puternic nou-născut în Israel?
Căci conduşi de-o stea anume, noi pornit-am către el.

Noi pe el îl recunoaştem ca stăpân în univers;
Când la stele porunceşte, stelele pornesc în mers.
Vreun rege mai puternic decât el în lume nu-i,
Vrem cu fruntea în ţărână să cădem în faţa lui.

El e regele Mesia, Salvatorul tuturor,
Ce-a voit din multe neamuri să-şi formeze un popor.
Prin credinţă ne socoatem lui Avram umili urmaşi,
De aceea către dânsul ne-ndreptăm ai noştri paşi".

Slavă, Pruncuşor, ce nu poţi încă vorbe să îngâni
Căci, chemând la tine magii, te descoperi la păgâni;
Slavă, Tată, care-n lume ai trimis un Salvator,
Duh Preasfânt, şi ţie slavă, închinare tuturor. Amin.

(sursă:http://www.ibreviary.com/m2/breviario.php?s=lodi).

Sfântul Martin din Tours (316-397), curajos, blând și umil

Sfântul Martin din Tours - de El Greco

 

„Soldat prin forţă, episcop prin datorie, călugăr prin alegere”

 

(Lodi E., I Santi del calendario romano,

Editura Paoline, Cinisello Balsamo 1990, p. 580). 

Imnul

Pentru cine face oare azi pământul sărbătoare?
Cărui sfânt aduce-o floare tot creștinul astăzi oare?
E Martin, în lupta vieții curajosul, neînfrântul,
El e sfântul care urcă azi în cer, lăsând pământul.

Far puternic de lumină lumea-ntreagă îl socoate,
Căci prin viața sa frumoasă, s-a făcut model în toate;
Blând, umil, nepus în umbră de vreo patimă umană,
Cast, milos, prudent, cucernic, ne-ntinat de vreo prihană.

Cu o inimă miloasă a rămas și sus în slavă,
Preferata lui e lumea suferindă și bolnavă.
El repară ce știința omenească nu mai drege,
La mormântul lui se-ndreaptă mădularele betege.

Cum și noi bolnavi la suflet ne simțim, smerită rugă
Înălțăm, ca tot păcatul să ni-l smulgă, să-l distrugă.
Pentru meritele sale, încărcați cu fapte bune,
La sfârșitul vieții noastre, Domnu-n cer să ne adune.

Preaslăvită și mărită este-n cer Treimea Sfântă,
Întru imnuri ne-ncetate sfinții bine o cuvântă:
Printre sfinți mai mare însă ca Martin nu-i nimeni parcă,
Printre ei, el prin credință și iubire se remarcă. Amin.

 (sursă:http://www.ercis.ro/liturgie/breviar.asp).

„Har minunat” [Amazing Grace] - de John Newton [Cea mai frumoasa melodie]

„Amazing Grace”

este unul dintre cele mai frumoase

imnuri creștine de limbă engleză din 1700. 

Autorul este John Newton – ex căpitan de corăbii care a făcut trafic de sclavi negri – și poate fi considerat un imn de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru harul convertirii, pe cât de „surprinzătoare”, pe atât de infamă era meseria sa. Titlul semnifică „har minunat”, cu referință la diverse texte biblice: „Căci prin har ați fost mântuiți datorită credinței și aceasta nu e de la voi, ci este darul lui Dumnezeu, nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni” (sfântul Paul, Scristoare către Efeseni 2,8-9).

 

 

„Amazing Grace” – cu André Rieu și orchestra sa (2016).

 

 

„Amazing Grace” - cu Celtic Woman.

„Amazing Grace” - cu Celtic Thunder.  

 

„Amazing Grace” - cu Leann Rimes.

 

„Amazing Grace” - cu Andre Rieu & The European Pipe Band

[subtitrarea în românește].

 

 

Amazing Grace

(original version)

 

Amazing grace! (how sweet the sound)

That saved a wretch like me!

I once was lost, but now am found,

Was blind, but now I see.

 

'Twas grace that taught my heart to fear,

And grace my fears relieved;

How precious did that grace appear

The hour I first believed!

 

Through many dangers, toils, and snares,

I have already come;

'Tis grace that brought me safe thus far,

And grace will lead me home.

 

The Lord has promised good to me,

His word my hope secures;

He will my shield and portion be

As long as life endures.

 

Yes, when this flesh and heart shall fail,

And mortal life shall cease,

I shall possess, within the veil,

A life of joy and peace.

 

The earth shall soon dissolve like snow,

The sun forbear to shine;

But God, who called me here below,

Will be for ever mine.

 

Amazing grace! (how sweet the sound)

That saved a wretch like me!

I once was lost, but now am found,

Was blind, but now I see.

 

(1779)

 

Mirabil har

 

Mirabil har, ce m-a-ndreptat

Pe-al mântuirii drum!

Pierdut am fost – şi-s azi aflat,

Fui orb – şi văd acum.

 

Cu harul teama am deprins

Şi grijile să-mi las,

De har dumnezeiesc cuprins

De la întâiul pas.

 

Mult chinuit şi plâns am fost

Şi-mpins de cel viclean.

Dar haru-mi dete adăpost

Şi el mi-o da liman.

 

Făcut-a Domnul legământ

Să-mi fie-n veci chezaş.

E scutul meu al său cuvânt,

Cu El voi fi părtaş.

 

Şi când de trup m-oi lepăda

La pământean sfârşit,

La dreapta Domnului voi sta

În trai preafericit.

 

Pământ şi soare vor pieri,

Pustii vor fi şi reci,

Dar Domnul mă va izbăvi,

Cu El voi fi în veci.

 

Mirabil har, ce m-a-ndreptat

Pe-al măntuirii drum!

Pierdut am fost – şi-s azi aflat,

Fui orb – şi văd acum.

 

(1779)

 

Meravigliosa Grazia

 

Meravigliosa Grazia! Quanto è dolce il suono,

 che ha salvato un miserabile come me!

 Un tempo ero perso, ma ora mi sono ritrovato.

 Ero cieco ma ora vedo.

 

 È stata la Grazia ad insegnare al mio cuore il timore (di Dio)

 ed è la Grazia che mi solleva dalla paura;

 Quanto preziosa mi è apparsa,

 Nell'ora in cui ho iniziato a credere!

 

 Attraverso molti pericoli, insidie e fatiche

 sono passato;

 La Grazia mi ha condotto in salvo fino a qui,

 E la Grazia mi condurrà a casa.

 

 Il Signore mi ha promesso il bene,

 la Sua parola dona certezza alla mia speranza;

 Egli sarà la mia difesa e la mia eredità,

 per tutta la durata della vita.

 

Già, quando questa carne e questo cuore verranno meno,

E la vita mortale avrà fine,

io entrerò in possesso, oltre il velo,

di una vita di gioia e pace.

 

La terra presto si dissolverà come neve,

 il sole smetterà di splendere;

 ma Dio, che mi ha chiamato lassù,

 sarà per sempre mio.

 

Quando saremo lì da diecimila anni,

 splendenti come il sole,

 non avremo meno giorni per cantare la lode di Dio

 di quando avevamo iniziato.

 

(1779)



 



Cristoase, prin moartea și sfânta-nviere

Preasfânta Fecioareă Maria mijlocește pe lângă
Cristos pentru sufletele din Purgator
(secolul al XVII-lea) - de Luca Giordano;
Abbazia di Montserrat

Cristoase, prin moartea și sfânta-nviere

Iertare primește oricine ți-o cere.
Aprinsă speranța în piept tuturor ții
În ceasul cel greu al durerilor morții.

Tu însuți sorbit-ai din cupa amară

A morții cumplite din cale afară.
Te-ai stins pe o cruce, tu, Mielul, plăpândul,
Strigându-l pe Tatăl și capul plecându-l.

Stăpân al măririi și-al veșnicei glorii,

Supusu-te-ai morții ca toți muritorii.
Păstor ce cu drag ai murit pentru turmă,
Condu-ne la Tatăl în ceasul din urmă.

Iubirea-ți pe cruce în brațe cuprinde

Durerile lumii mereu suferinde.
În inimă-ți este deschisă o rană,
Lăcaș pentru orice durere umană.

Cum moartea-i înfrântă prin moartea ta sfântă,

Deși ne lovește, ea nu ne-nspăimântă,
Căci după rostirea sentinței finale
Sperăm să ajungem în brațele tale.

Îndură-te Doamne, preabune și sfinte,

De toți răposații ce dorm în morminte.
Ascultă cu milă cum gem și suspină;
Primește-i în sfântul lăcaș de lumină. Amin.

(sursă:http://www.ibreviary.com/m/breviario.php?s=lodi).

Líbera me, Domine

Líbera me, Dómine, de morte ætérna,
in die illa treménda.
Quando cœli movéndi sunt et terra.
Dum véneris iudicáre sǽculum per ignem.
Tremens factus sum ego, et tímeo,
dum discússio vénerit, atque ventúra ira.

Quando cœli movendi sunt et terra.
Dies illa, dies iræ, calamitátis et misériæ,
dies magna et amára valde.
Dum véneris iudicáre sǽculum per ignem.
Réquiem ætérnam dona eis, Dómine:
et lux perpétua lúceat eis.

Te-ai chemat odata Levi [Sfântul Matei]

Chemarea sfântului Matei - de Caravaggio (1599-1600)

Te-ai chemat odată Levi; împilându-i fără milă
Pe săraci, făceai o muncă necinstită, dar utilă.
Convertirea ta la Domnul pentru toți e garanție
Că părtași la îndurare noi vom fi asemeni ție.

La biroul tău de vameș șezi și banii strânși îi numeri,
Când Cristos la tine vine și te bate-ncet pe umeri.
Trei cuvinte doar îți spune; să-l urmezi, atât îți cere,
Și renunți la bani, la toate, ca să-ți faci în cer avere.

Îl urmezi cu-nsuflețire pe Cristos care te cheamă
Să-i primești învățătura și s-o predici fără teamă;
Te transformă-n întregime, chiar și numele ți-l schimbă,
Foc în inimă îți pune, foc în minte, foc pe limbă.

Stând alături de Mesia ce din David se coboară,
Te-ai gândit să scrii o carte ce-o păstrăm ca pe-o comoară;
Tot ce-ai scris tu despre Domnul: fapte, gesturi și cuvinte,
E o hrană minunată pentru suflet, pentru minte.

Ai adus un număr mare de popoare și de rase
La Cristos, din întuneric la lumina lui atrase.
Moartea-ți este cum oricine clar putea să o prevadă,
Sângeroasă; pentru Domnul, mori martir, răpus de spadă.

Tu, apostolul iubirii, azi în rând cu toți salvații,
Mucenicul, dăruitul cu divine inspirații,
Ne adună laolaltă sus, în locul de răsplată,
Unde-i cântec de mărire, bucurie nesecată. Amin.

(sursă: http://www.ercis.ro/liturgie/breviar.asp).

Strălucește falnic crucea

 

Strălucește falnic crucea, semn statornic peste vremuri;
Azi, pământule, privind-o, să te-nchini, să te cutremuri,
Căci pe dânsa atârnat-a cel ce este fără pată,
Ca să vadă omenirea de păcatul ei salvată.

Cu pădurile-i de cedri s-ar putea mândri Libanul,
Dar mai mândru-i pomul crucii care rod ne dă tot anul;
Face roade minunate, dulci și pline de savoare,
Cine-odată ia din ele și mănâncă nu mai moare.

Rege veșnic, pentru tine, inima în piept ne arde;
Crucea-n luptă să ne fie cel mai scump dintre stindarde.
Ea ne fie totdeauna scut de apărare dacă,
Vrând dușmanul să ne piardă, fără milă ne atacă.

Știm c-odată vei apare sus pe nori cu slavă mare;
Pentru ziua de pe urmă, stând mereu în așteptare,
După-ndemnul ce primit-am, mințile ne fie treze,
Și de sfântă bucurie inima să ne vibreze.

Tatălui mărire fie-i, veșnic Fiului onoare,
Duhul Sfânt și el primească laudă nepieritoare.
Sărbătoare facă astăzi chiar și morții din morminte;
Să se bucure, să cânte biruința crucii sfinte. Amin.

Sau:

    Signum crucis mirábile
    Totum per orbem prænitet,
    In qua pepéndit ínnocens
    Christus, redémptor ómnium.

    Hæc arbor est sublímior
    Cedris, habet quas Líbanus,
    Quæ poma nescit nóxia,
    Sed ferre vitæ præmia.

    Te, Christe, rex piíssime,
    Huius crucis signáculo
    Horis, moméntis ómnibus
    Muníre nos non ábnuas,

    Ut ore tibi cónsono
    Et corde devotíssimo
    Possímus omni témpore
    Laudes reférre débitas.

    Patri, tibi, Paráclito
    Sit æqua, Iesu, glória,
    Qui nos crucis victória
    Concédis usque pérfrui. Amen.

(sursă: http://www.ercis.ro/liturgie/breviar.asp).

De ziua frumoasă a nașterii tale

Nașterea sfintei Fecioare Maria.

 

Crăiasă a lumii plăpândă, curată,

Fecioară și mamă tu ești totodată,
Regină în ceruri cu nimb de rubine
Și stea ce-arăți calea spre țărmuri senine.

Arată-te lumii suavă copilă,

Comoară preascumpă de har și de milă.
Răsai minunată, regească tulpină,
Menită să poarte o floare divină.

De ziua frumoasă a nașterii tale,

Răsună pământul de cânt și urale;
Ferice de mama ce azi te înfașă
Cu mâinile sale, făptură gingașă.

Pe lume când vii tu, copilă-minune,

Pământul se schimbă, o lume apune,
Păcatul dispare cu beznele-i hâde,
Iar soarele iarăși de sus ne surâde.

Treimii mărire și laudă fie-i

Și recunoștință de ziua Mariei,
Pe care regină în cer o proclamă,
Iar nouă ne-o dă tuturora de mamă. Amin.

(sursă: http://www.ercis.ro/liturgie/breviar.asp).

Sfântul Dominic (1175-1221), preot, fondatorul Ordinului Fraţilor Predicatori [8 august]

Sfântul Dominic (1435) - de Fra Angelico;
Perugia, Altarpiece.

Dominic, numit atletul, omul faptelor mărețe,
Lupta vieții, luptă sfântă, vine astăzi să ne-nvețe.
Azi, Biserica întreagă, cuvenit respect cântând dă
Celui care e în stare să ne ducă la izbândă.

Dominic, rămas în viață neînvins de vreo ispită,
Neatins de duhul lumii, de suflarea-i otrăvită,
De copil, ca o făclie, a-nceput să se consume
La vederea răutății și-a păcatului în lume.

Ce putea această viață trecătoare să-i ofere?
Doar regret și remușcare și iluzii efemere;
Lasă lumea și la luptă! Tot ce-i rău în cale sfarmă;
Harul Domnului din ceruri este singura lui armă.

Cad cuvintele-nfocate ca din nori potop de grindeni.
Ucenici zeloși în lume el trimite pretutindeni.
Aliați fideli el are plânsul, lacrimile-amare,
Rugăciunile, la dânsul nici minunile nu-s rare.

Sus, în cer, și sfinți și îngeri preamăresc Treimea Sfântă,
Pe pământ, de-asemeni, toată firea bine o cuvântă.
Iar pe noi, drumeții vieții, Dominic în cer ne poarte,
Unde nu e plâns, nici jale, ci e viață fără moarte. Amin.

 

 

Cântec – Dominic [Dominique]

Dominique, nique, nique

Dominique, nique, nique
S'en allait tout simplement
Routier, pauvre et chantant
En tous chemins, en tous lieux
Il ne parle que du Bon Dieu
Il ne parle que du Bon Dieu.

A l'époque où Jean Sans Terre, d'Angleterre était le roi
Dominique notre père, combattit les albigeois.

Dominique, nique, nique
S'en allait tout simplement
Routier, pauvre et chantant
En tous chemins, en tous lieux
Il ne parle que du Bon Dieu
Il ne parle que du Bon Dieu.

Certains jours un hérétique, par des ronces le conduit
Mais notre Père Dominique, par sa joie le convertit.

Dominique, nique, nique
S'en allait tout simplement
Routier, pauvre et chantant
En tous chemins, en tous lieux
Il ne parle que du Bon Dieu
Il ne parle que du Bon Dieu.

Ni chameau, ni diligence, il parcourt l'Europe à pied
Scandinavie ou Provence, dans la sainte pauvreté.

Dominique, nique, nique
S'en allait tout simplement
Routier, pauvre et chantant
En tous chemins, en tous lieux
Il ne parle que du Bon Dieu
Il ne parle que du Bon Dieu.

Enflamma de toute école filles et garçons pleins d'ardeur
Et pour semer la parole, inventa les Frères-Precheurs.

Dominique, nique, nique
S'en allait tout simplement
Routier, pauvre et chantant
En tous chemins, en tous lieux
Il ne parle que du Bon Dieu
Il ne parle que du Bon Dieu.

Chez Dominique et ses frères, le pain s'en vint à manquer
Et deux anges se présentèrent, portant de grands pains dorés.

Dominique, nique, nique
S'en allait tout simplement
Routier, pauvre et chantant
En tous chemins, en tous lieux
Il ne parle que du Bon Dieu
Il ne parle que du Bon Dieu.

Dominique vit en reve, les precheurs du monde entier
Sous le manteau de la Vierge, en grand nombre rassemblés.

Dominique, nique, nique
S'en allait tout simplement
Routier, pauvre et chantant
En tous chemins, en tous lieux
Il ne parle que du Bon Dieu
Il ne parle que du Bon Dieu.

Dominique, mon bon Père, garde-nous simples et gais
Pour annoncer à nos frères, la vie et la vérité.

Dominique, nique, nique
S'en allait tout simplement
Routier, pauvre et chantant
En tous chemins, en tous lieux
Il ne parle que du Bon Dieu
Il ne parle que du Bon Dieu.

Dominic [Dominique] este un cântec de limba franceză a artistei belgiene soeur Sourire ieșit în 1962. I-a fost dedicat lui sfântului Dominique de Guzmán, fondator al Ordinul Dominican din care făcea parte și sora Luc-Gabrielle [Sourire] din anul 1960.

Acest cântec a fost un mare succes în Europa, în America de Nord, în America de Sud, în Oceania şi în Africa de Sud. Este singura melodie de limba franceză care este numărul 1 în vânzarea discurilor înregistrate din Statele Unite în timpul lunii decembrie a anului 1963. Este prima dată când o artistă belgiană reuşeşte să ajungă numărul 1 din vânzări de discuri în această ţară.

Jeanine Deckers (1933-1985), mai bine cunoscută ca sœur Sourire (sister Smile), a fost o cântăreață belgiană şi un membru al Ordinului Dominican din Belgia ca sora Luc-Gabrielle. A dobândit faima mondială în 1963 cu cântecul de limba franceză „Dominique”.