Assunzione della Vergine (1620), collezione privata.
Înălțată cu trupul și sufletul la cer
pr. Isidor Chinez (15 august 2023)
Lecturi biblice: Apocalips 11,19a; 12,1-6a.10ab; 1Corinteni 15,20-27a; Evanghelia Luca 1,39-56; lecturi biblice
Omilie
Rugăciunea zilei [adică „colecta”] pusă ca o introducere la liturgia de astăzi, sintetizează sensul acestei solemnități – Adormirea Maicii Domnului – invitându-ne să-i cerem lui „Dumnezeu atotputernic şi veşnic […] harul, ca, tinzând pururi la cele de sus, să ne învrednicim a fi părtaşi de mărirea ei”. Aceste cuvinte rezumă o atitudine creștină ce tinde să nu ne lase prizoneri ai acestor lucrurile, de aici și de acum, dar să îndrume spre cele de sus. Prima lectură se deschide cu viziunea Arcei sau Chivotului Alianței care apare în sanctuarul ceresc, însoțit de manifestarea divinițății cu tronuri, sceptre (cf. Ap 11,19). Odată cu Adormirea Maicii Domnului, Fecioara Maria este chemată să se împărtășească de soarta Fiului ei, Isus: e pe deplin glorificată în trup și în suflet și se găsește în „lumea” lui Dumnezeu, a învierii. Este o anticiparea vizibilă a destinului gloriei rezervat tuturor credincioşilor la sfârșitul istoriei. Maica Domnului este slujitoarea credincioasă și disponibilă la planurile lui Dumnezeu pentru sine însăși și pentru lume: „sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul şi duhul meu tresaltă de bucurie în Dumnezeu, Mântuitorul meu” (Lc 1,46-47). Apostolul Paul evidențiază contrastul între Adam şi Cristos în două sensuri ale originii şi ale modelului: „după cum toţi mor în Adam, tot la fel, în Cristos, toţi vor fi readuşi la viaţă. Dar fiecare la rândul lui: cel dintâi Cristos, după aceea, cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui” (1Cor 15,22-23). Toți sunt chemați la plinătatea vieții în Dumnezeu dincolo de moarte. Maria este prima!
Prima lectură (Ap 11,19a;12,1-6a.10ab) aparține ultimei cărți al Noului Testament scrisă la sfârșitul secolului întâi, Apocalipsul sfântului Ioan. Textul descrie viziunea unei femei care înfruntă dragonul ce luptă împotriva ei și împotriva descendenților ei: „s-a arătat în cer un semn mare: o Femeie îmbrăcată în soare; ea avea luna sub picioarele ei, iar pe cap o coroană de douăsprezece stele” (Ap 12,1). Este femeia strălucitoare descrisă cu imaginile tradiționale ale soarelui, lunii și stelelor. Este simbolul poporului lui Dumnezeu, Israel, din care Isus vine după trup, dar și al Bisericii care este Trupul Domnului. Copilul de sex masculin, născut de femeie, este salvat de Dumnezeu: e Mesia în dubla sa consistență: ca Isus din Nazaret, fiul femeii, și ca Cristos Domnul, ce formează trupul mistic, adică al Bisericii. Tradiția creștină a aplicat întotdeauna textul Mariei, începând cu sfântul Augustin, trecând prin sfântul Bernard, care a văzut figura Mariei în femeia din Apocalips. Maria transmite mesajul de speranță: toate forțele răului sunt învinse de intervenția lui Dumnezeu. În gloria sa, ea îi susține, mângâie și îi ajută pe cei care se confruntă încă cu această luptă, însoțind Biserica până la nașterea tuturor fiilor săi. Autorul afirmă că victoria finală va fi a lui Cristos.
În a doua lectură (1Cor 15, 20-27a) Isus biruie moartea. El este primul rod al celor înviați, spune apostolul Paul: „Cristos a înviat din morţi, fiind începutul învierii celor adormiţi” (v. 20). Prin el, învierea ajunge la toți oamenii: „în Cristos, toţi vor fi readuşi la viaţă” (v. 22). În primul rând Maria, care a fost ridicată la cer și prezentată de Isus Tatălui în strălucirea gloriei sale. Apostolul nu ne vorbește direct despre Maria. Ea are locul privilegiat, „dar fiecare la rândul lui”: „cel dintâi Cristos, după aceea, cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui” (v. 23). Toate puterile răului vor fi distruse. Un șir lung de persoane… desigur, și Maria va ocupa un loc. Ea va fi prima care va beneficia în trup și în suflet de roadele învierii lui Isus, întâiul născut dintre cei morți.
În Evanghelia după Luca (Lc 1,39-56) Maria așteaptă un copil, pe Isus. Aleargă să o ajute pe ruda ei, Elisabeta, chemată la maternitate la bătrânețe. Împreună mulțumesc și se bucură de minunile pe care le-a făcut Domnul cu ele. Maria e „binecuvântată între femei”, pentru că în ea se împlinesc promisiunile și odată cu ea începe împărăția lui Dumnezeu. Magnificat-ul („sufletul”) Mariei cu siguranță este testamentul ei spiritual, fiindcă ea adună cea mai bună tradiție biblică de care se hrănește până la identificarea cu Abraham și cu toate generațiile viitoare „în veci” (v. 55). Imnul său izvorăște dintr-o dublă întâlnire: două mame, Maria și Elisabeta, și doi copii, Isus și Ioan, dintre care unul, în prezența celuilalt, încă necunoscut, „dansează”. Ioan dansează în sânul Elisabetei, așa cum David dansa înaintea Chivotului Domnului (cf. 2Sam 6,14). Sfânta Maria aduce bucurie. Devine glasul săracilor lui Dumnezeu [anawìm, în ebraică].
Astăzi Fecioara Maria este sărbătorită înălțată la cer cu trupul și sufletul. Dumnezeu Tatăl a voit să o asocieze într-un mod unic pe simpla „fiică a Sionului” la lucrarea de mântuire realizată de Fiul său, Cuvântul întrupat. Glorie Domnului spre cinstirea Mariei, pentru măreția și demnitatea trupului uman, care este destinat măririi care ne așteaptă în ceruri, acolo unde ne-au precedat Fiul și cu Mama sa!
Bibliografia [anul A]: Armellini F., http://www.qumran2.net; http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio; Anno Liturgico A Archivi - (commentivangelodomenica.it); Biblia, Sapientia, Iași 2013; Bianco E., Accogliere la parola. Anno A, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1998; Brèthes Ch., Feuillets liturgiques. Année A, MédiasPaul & Éditions Paulines, 1987; Cantalamessa R., http://www.qumran2.net; Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Ceccarelli M., http://www.donmarcoceccarelli.it; Comastri A., Il giorno del Signore. Riflessioni sulle letture festive. Ciclo A, Edizioni Paoline, Torino 1989; Compazieu J., http://dimancheprochain.org; Cortesi A., https://alessandrocortesi2012.wordpress.com; Dehoniani Andria, https://dehonianiandria.it/category/liturgia-domenicale/; https://dehonianiandria.it/lectio/; Doglio C., https://www.qumran2.net; Dumea C., www.calendarcatolic.ro; www.pastoratie.ro; Garcìa J. M., http://www.catechistaduepuntozero.it; Gobbin M., Omelie per un anno. Anno A, vol. 1, Elledici, Torino 2003; Lasconi T., http://www.paoline.it/blog/liturgia; Lucaci A., http://ro.radiovaticana.va; Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; don Marco Ceccarelli – Omelie; Maggioni B., http://www.qumran2.net; Manicardi L., https://www.monasterodibose.it; Marchioni G., Echi della parola di Dio. Omelie domenicali e festive per l’anno A, Elledici, Torino 1998; Masetti N., Guidati dalla Parola, EMP, Padova 1995; Orestano C. F., http://www.monasterodiruviano.it; Predici și omilii, https://www.elledici.org; Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014; Tessarolo A., Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N., http://thierry.jallas.over-blog.com.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu