pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (24 decembrie 2024)
Lecturi biblice: Isaia 9,1-6; Tit 2,11-14; Evanghelia Luca 2,1-14.
Omilie
Întunericul și lumina, dușmănia și pacea, moartea și viața... și un copil cu farmecul și fragilitatea sa sunt astăzi misterul lecturilor biblice de la Nașterea Domnului. O abundență de simboluri descriind ceea ce este încă de nespus: Dumnezeu care devine om! Suntem adunați aici, în această noapte sfântă, pentru a-l primi pe pruncul Isus, adevărata lumină care strălucește asupra fiecărui om. O noapte binecuvântată! Maria și Iosif, îngerii și păstorii s-au bucurat. De ce este atât de multă bucurie pentru acest copil? Cine este pruncul? În prima lectură, profetul Isaia ne spune: „un copil ni s-a născut, un fiu ni s-a dat nouă. Stăpânirea va fi pe umerii lui şi va fi numit sfetnic minunat, Dumnezeu puternic, părinte veşnic, principe al păcii” (Is 9,5). Evanghelistul Luca zice că îngerul Domnului dă această veste fericită păstorilor care veghează noaptea păzind turma: „Nu vă temeţi, căci, iată, vă vestesc o mare bucurie care va fi pentru tot poporul: astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut Mântuitorul, care este Cristos Domnul” (Lc 2,10-11). Acest copil este Isus, Mesia sau Cristos [Unsul]: este deci Domnul [în greacă, Kyrios]! El este Emanuel, adica „Dumnezeu-cu-noi”! Apostolul Paul, scriind lui Tit – în a doua lectura – amintește sensul nașterii Domnului: „arătarea gloriei marelui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru, Isus Cristos” (Tit 2,13). Este respect profund și evlavie: e spiritul religios! „Vi s-a născut salvatorul!”
