 |
Crăciun [Nativity] -
de Antonio da Correggio.
|
Evanghelia Luca 2,1-14:
În zilele acelea, a venit un decret din partea împăratului August ca să se facă
recensământ pe tot pământul. Acest recensământ a fost primul, pe când Quirinius
era guvernator al Siriei. Toţi mergeau să fie înscrişi, fiecare în cetatea sa.
Şi Iosif a urcat din Galileea, din cetatea Nazaret, către Iudeea, în cetatea
lui David, care se numeşte Betleem, întrucât era din casa şi din familia lui
David, pentru a se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era
însărcinată. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca Maria să nască
şi l-a născut pe fiul ei, primul născut, l-a înfăşat şi l-a culcat în iesle,
pentru că nu era loc de găzduire pentru ei. În acelaşi ţinut erau unii păstori
care trăiau pe câmp şi păzeau turmele pe timpul nopţii. Şi le-a apărut un înger
al Domnului şi gloria Domnului i-a învăluit în lumină, iar ei au fost cuprinşi
de o mare spaimă. Îngerul le-a spus: „Nu vă temeţi, căci, iată, vă vestesc o
mare bucurie care va fi pentru tot poporul: astăzi, în cetatea lui David, vi
s-a născut Mântuitorul care este Cristos Domnul. Acesta este semnul: veţi găsi
un copil înfăşat şi culcat în iesle”. Dintr-o dată, s-a unit cu îngerul o
mulţime din oastea cerească, lăudându-l pe Dumnezeu şi spunând: „Mărire în
înaltul cerurilor lui Dumnezeu, şi pe pământ pace oamenilor pe care el îi
iubeşte!”
Omilie
Pe tot parcursul timpului
Adventului, am meditat despre venirea lui Isus. Această venire a fost anunţată
de mult timp de profeţii Vechiului Testament, în special de Isaia. Mesajul său
de speranţă este adresat unui „popor care mergea în întuneric”. În timpul său,
a fost întunericul exilului şi a asupririi străine. A durat 40 de ani. Astăzi, cunoaștem
întunericul terorismului şi al violenţei de toate tipurile.
Dar, iată, că este timpul Crăciunului.
Am auzit o veste bună: Domnul nu ne abandonează. El vine la noi. Vine „să ne
redea speranța și să ne mântuiască”. De-a lungul Evangheliei, am auzit
vorbindu-se despre un Dumnezeu care este Tatăl, un Tată care iubeşte pe fiecare
dintre copiii săi. El a venit „să caute şi să mântuiască ceea ce era pierdut”.
Adevăratul Dumnezeu nu are nimic de a face cu o religie care masacrează nevinovaţi,
bărbaţi, femei şi chiar copii. Sărbătoarea Crăciunului vine să ne amintească de
adevăratul Dumnezeu care este iubire.
Nu poate fi nimic altceva decât dragoste. Într-o lume murdărită de ură şi
violenţă, el ne aduce adevărata lumină.
Isus, a cărei naşterea o
sărbătorim aici, a fost anunţată de păstori. Când facem o iesle în casele
noastre într-un loc bun, da, mulţi nu știu sigur ce a fost ea. De fapt, a făcut
parte dintr-o categorie foarte dispreţuită. Sunt oameni de la țară care nu sunt
obișnuiți cu frecventarea lăcaşurilor de cult. Prin ei, iată, o veste bună care
este anunţată celor mici, săraci şi excluși. Şi aceasta o regăsim în toate Evangheliile.
Isus a venit să ne spună că sunt pe primul loc în inima lui Dumnezeu.
E adevărat: Evangheliile ne
reamintesc misiunea lui Isus potrivit cu cei care sunt împovăraţi cu tot felul
de suferinţe. El a primit pe toți cei care erau ne frecventați din cauza vieții
lor rele. A deschis poarta luminii pentru Maria Magdalena, lui Zaheu, vameșului
Matei, femeii din Samaria şi mulţi alţii care au fost respinși de societatea
auto-drepţilor din acel timp. Cu el, este victoria iubirii asupra răului şi a
morții.
Această veste bună nu este pentru
oamenii de pe vremuri. Ea este pentru toţi oamenii din toate timpurile. Trebuie
să fie proclamat în întreaga lume, inclusiv în „periferie”. Asociaţiile se
organizează pentru a merge la cei mai săraci, la persoanele singure, cei care
sunt pe stradă, cei care nu dispun de mijloace pentru a face sărbătoare. Liturghiile
sunt celebrate în închisori şi în spitale. Cristos s-a alăturat celor care sunt
împovăraţi de suferinţă, boală, doliu, şomaj, conflictele în familie. Desigur, nu
va face o minune pentru a rezolva toate problemele noastre. Dar el merge
împreună cu noi. Uneori chiar el ne poartă. Ne deschide calea speranței.
A sărbători Crăciunul este a
primi această veste bună care vine pentru a schimba viaţa noastră şi aceea a
lumii. Isus a cărei naștere o sărbătorim continuă să vină. El bate la uşa
noastră. Dumnezeu continuă a-l trimite pe Fiul său. În apropierea Crăciunlui,
suntem invitaţi să acceptăm să dăm primul loc din viaţa noastră şi să facem
„tot ceea ce el ne va spune”. Cu el, este bucurie şi iubire care vin în viaţa
noastră. El vrea să locuiască în inimile oamenilor. Atunci, da, să fim bucuroși
şi plin de veselie. Un copil a spus că „Isus este cel mai bun cadou de Crăciun”.
El a înţeles totul. Sunt mulți în lumea noastră cei care vor sărbători Crăciunul,
fără a se gândi la această veste bună. Totul este planificat, brad, decorațiuni,
cadouri, Anul Nou, dar s-ă nu uitam Cine este la originea acestor festivități.
Euharistia care ne reunește în
această sărbătoare de Crăciun ne aminteşte că Cristos continuă să ni se
alăture. El continuă să vină printre ai săi. Este un cadou extraordinar, oferit
tuturor, gratuit şi fără nici un merit din partea noastră. Înainte de a ne
împărtăşi, ascultăm preotul că spune: „Iată, Mielul lui Dumnezeu care ridică
păcatul lumii”. Aceste cuvinte nu sunt pentru adunarea care este prezentă în
biserică. Sunt pentru lumea întreagă. Cristos vrea să se dăruiască la toți. Ferice
de cei cu inima săracă pentru a lăsa pe Cristos să intre în viaţa lor.
În aceste zile de sărbătoare, primi cuvintele acestui cântec
ca o trimitere la misiune:
Împărăția este printre voi,
Aleluia, Aleluia!
Împărăția este printre voi.
http://dimancheprochain.org).
