Speranța Domnului: să aducă roade
pr. Isidor Chinez (8 octombrie 2023)
Lecturi biblice: Isaia 5,1-7; Filipeni 4,6-9; Evanghelia Matei 21,33-43; lecturi biblice
Omilie
Tema lecturilor este cea a viei – imaginea comunității israelite și simbol al împărăției lui Dumnezeu, pentru Isus. Vița împreună cu măslinul este semnul binecuvântării mesianice. Israelul este ca o vie pe care Domnul a sădit-o, a protejat-o și a apărat-o de intemperii. De aceea trebuie să răspundă grijii pe care i-o dăduse Dumnezeu. Sensul învățăturii este clar: Israel este pentru Domnul ca o vie aleasă, îngrijită de el cu toate atențiile, dar dezamăgește așteptările „viticultorului” ce este nevoit să renunțe abandonându-și via. Dumnezeu este înșelat în așteptări de acțiunile noastre. Liturgia de astăzi ne oferă o descriere a modului în care acţionează Domnul în această situaţie: nu-și pierde credința în poporul său și nici în posibilitatea ca ei să poată administra via. Dumnezeu îi înlocuiește pe cei care au vrut să-și însușească via. În parabola lui Isus este adăugat un detaliu de o importanță însemnată: via este dăruită „altora” [alte națiuni, păgânii] după ce a fost respins în mod straniu de primii destinatarii, evreii. Este dură parabola: „împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite” (Mt 21,43). Via Domnului este Biserica: ei i-a fost încredințat misiunea de a duce tuturor popoarelor vestea bună a mântuirii. Dumnezeu ne hrănește cu Cuvântul și cu Trupul și Sângele său și are grijă de noi, apoi ne trimite în lume pentru a-i face pe toți să „guste” din roadele mântuirii.
