vineri, 5 ianuarie 2024

† Epifania Domnului [A B C]: Toate popoarele păgâne sunt chemate la mântuire [6 ianuarie 2024]

Adorația magilor.

 Toate popoarele păgâne sunt chemate la mântuire

pr. Isidor Chinez (6 ianuarie 2024) 

Lecturi biblice: Isaia 60,1-6; Efeseni 3,2-3a.5-6; Evanghelia Matei 2,1-12; lecturi biblice 

Omilie

În solemnitatea de astăzi, cele trei texte biblice ne dezvăluie sensul nașterii Domnului în perspectiva popoarelor chemate de a se reuni într-o nouă unitateîn Isus Cristos, „principele păcii”, „Emanuel”, adică Dumnezeu-cu-noi, în planul lui Dumnezeu. Profetul Isaia prezintă Ierusalimul ca destinația unui pelerinaj al tuturor popoarelor: devine centrul lumii – lumina care nu este a ei, dar care totuși strălucește asupra sa: „luminează-te, Ierusalime, căci lumina ta vine şi gloria Domnului răsare deasupra ta!” (Is 60,1). Este lumina lui Dumnezeu! În spatele ei este imaginea Bisericii. Nu este ea lumina căci lumina este de la Dumnezeu care strălucește asupra ei, permițând popoarelor să meargă în lumina Domnului. Concluzia oracolului profetic: „vor veni şi vor aduce aur şi tămâie şi vor aduce laude Domnului” (Is 60,6). Apar magii în Evanghelia după Matei. Sunt figura popoarelor străine chemate și ele, atrase de misterul grotei de la Betleem, dornice să-l adore pe „regele iudeilor”, simțind că el este și regele lor: „Unde este regele nou-născut al iudeilor? Căci am văzut steaua lui la răsărit şi am venit să-l adorăm” (Mt 2,2). „Căzând la pământ, l-au adorat şi, deschizând tezaurele lor, i-au oferit daruri: aur, tămâie şi smirnă” (Mt 2,11). Chiar și textul apostolului revine la aceeași temă – destinaţia universală a vestirii lui Cristos: „prin revelaţie, mi-a fost făcut cunoscut misterul […] că păgânii sunt împreună-moştenitori, formează un singur trup şi sunt împreună părtaşi ai promisiunii, în Cristos Isus, prin evanghelie” (Ef 3,3.6). Paul stabilește o graniță precisă: misterul voinței lui Dumnezeu de a aduna toate popoarele sub crucea Domnului. Nașterea lui Isus la Betleem reprezintă începutul unirii familiei umane, readusă la unitatea ei originară. Este Epifania Domnului [în limba greacă epiphàinō], adică arătarea, manifestarea sau revelarea Domnului către cei trei magi. E sărbătoare în care creștinii reflectă asupra caracterului universal al credinței lor căci toate popoarele, chiar și păgânii, sunt chemate la mântuire!

În prima lectură (Is 60,1-6), luată din partea a treia a lui Isaia [Trito-Isaia (Is 56-66)], este descrisă un eveniment viitor ce privește soarta Israelului: într-o zi Ierusalimul, cetatea în care Dumnezeu și-a așezat „casa” [shekinà, în ebraică – adică prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului său], se va umple de lumină: „căci lumina ta vine şi gloria Domnului răsare deasupra ta!” (v. 1). O lumină mare va atrage toate popoarele pe calea sa: îi investește și îi luminează. Atunci neamurile, atrase de lumina lui Dumnezeu, poartă daruri: aur, ca semn al adeziunii la „împărăția lui Dumnezeu” și tămâie, simbolul participării lor la cultul sau închinarea Domnului. Potrivit profetului, neamurile străine sau păgânii, vor obține mântuirea, numai dacă se vor alătură Israelului dând cult Dumnezeului lor. Profetul reflectă asupra „universalității credinței” și proiectează un timp viitor, aplicând-o mântuirii care, ca o haină de lumină strălucitoare, împodobește Ierusalimul, care este destinația popoarelor pământului ce aduc daruri: „vor veni şi vor aduce aur şi tămâie şi vor aduce laude Domnului” (v. 6). Este un mesaj de pace universală care va ajunge în întreaga cetate.

În a doua lectura (Ef 3,2-3a.5-6) Paul descoperă misterul ascuns generației dinainte, în virtutea căreia neamurile sau popoarele păgâne sunt chemate să împărtășească cu iudeii, care au crezut în Cristos, promisiunile făcute poporului evreu: „poate aţi auzit de economia harului lui Dumnezeu, care mi-a fost dată pentru voi: prin revelaţie, mi-a fost făcut cunoscut misterul […] că păgânii sunt împreună-moştenitori, formează un singur trup şi sunt împreună părtaşi ai promisiunii, în Cristos Isus, prin evanghelie” (v. 2-3.6). Făgăduințele făcute de profeți se împlinesc astăzi prin Isus. Este „economia harului” (v. 2), adică viaţa Bisericii. Anunțarea lui Cristos întregii omeniri, fără excepție, este „misterul” apostolic. În ziua Epifaniei, afirmăm că Domnul nu este prizonierul unei anumite culturi sau a unei forme de civilizație, dar întreaga evanghelie este o invitație universală fără limite și frontiere, adresată tuturor popoarelor. Paul le amintește efesenilor că au primit „ministerul” sau slujirea de a vesti evanghelia către neamuri, popoarele păgâne: o slujire nouă pentru o realitatea nouă. Este destinația universală a „evangheliei” și darul mântuirii tuturor, în plinătatea ei.

O istorie, povestită de sfântul Matei, care în detaliile sale nu poate fi în întregime istorică. Evanghelistul prezintă atitudinea magilor ca exemplu pentru fiecare căutător al lui Dumnezeu. În timp ce evreii – cei mai pregătiți – nu-l acceptă pe Mesia și s-au împotrivit venirii lui, magii vin de departe într-o călătorie foarte lungă ca să-l întâlnească și să-l adore pe prunc. După Evanghelia lui Matei (Mt 2,1-12), promisiunea relatată în cartea lui Isaia (Is 60,1-6), s-a împlinit odată cu venirea lui Isus. Vizita magilor reprezintă anticiparea simbolică a unui mare pelerinaj al popoarelor ce în diferite moduri s-au alăturat lui Cristos, acceptând mesajul său şi plasându-se la baza existenţei lor. Darurile pe care le aduc magii sunt: aur, tămâie și smirnă, care prevestește soarta dureroasă a copilului. După Matei, regele Irod și tot Ierusalimul, în loc să se bucure de nașterea „regelui nou-născut al iudeilor” (v. 2), sunt supărați și Irod se gândește deja cum să-l elimine. Venirea magilor înseamnă simbolic unirea sau alăturarea la Isus a oamenilor de orice culoare sau limbă. Astăzi suntem conștienți că mântuirea ajunge în multe feluri la credincioșii altor religii și la cei care se numesc atei dar practică valori evanghelice. Misiunea creștinilor nu mai este de a converti cât mai mulți oameni la creștinism, ci de a intra în dialog cu toți oamenii de bună voință pentru a crea o lume mai bună în care să prevaleze valorile evanghelice ale păcii, dreptății și solidarității. Mântuirea nu este un bun al poporului ales, nici nu este un monopol creștin. Salvarea este a tuturor oamenilor prin Domnul!

Primele două capitole din Evangheliei după Matei sunt numite „evanghelia copilăriei”. Ele reflectă evenimentul pascal în care se vede lumina: este steaua care vine din răsărit – e stea mesianică (cf. Num 24,17). Magii vin din Orient (cf. 1Rg 10,1-13). Este inutil să căutăm în aceste capitole fapte istorice în sensul modern al termenului deoarece este un tratat teologic pentru a demonstra respingerea lui Mesia de către evrei și primirea lui din partea păgânilor care vin să-l caute spre a-l „adora”: „căzând la pământ, l-au adorat şi, deschizând tezaurele lor, i-au oferit daruri: aur, tămâie şi smirnă”  (v. 11). Toate neamurile sau popoarele păgâne sunt chemate la mântuire!


Bibliografia [anul B]: Armellini F., http://www.qumran2.net; http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio; Bianco E., Accogliere la parola. Anno B, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1996; Bianchi E., http://www.monasterodibose.it; Biblia, Sapientia, Iași 2013; Brèthes Ch., Liturgia della festa. Anno B. Introduzioni, monizioni, proposte: un sussidio a foglietti separabili per preparare la messa, Messaggero Padova 1984; Cantalamessa R., http://www.qumran2.net; Comastri A, Il giorno del Signore. Riflessioni sulle letture festive. Ciclo B,  Edizioni Paoline, Torino 1989;  Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Compazieu J., http://dimancheprochain.org; Dehoniani Andria, https://dehonianiandria.it/category/liturgia-domenicale/; https://dehonianiandria.it/lectio/; don Bosco,  https://www.donbosco.it/; Follo F., http://francescofolloit.blogspot.com; Garcìa J. M., http://www.catechistaduepuntozero.it; Lefebvre S., https://francoisassise.wordpress.com/; Lucaci A., http://ro.radiovaticana.va; Lasconi T., http://www.paoline.it/blog/liturgia; Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; Maggioni B., http://www.qumran2.net; Masetti N., Guidati dalla Parola, Edizioni Messaggero Padova, Padova 1995; Piccolo G.,  http://www.clerus.va/content/clerus/it/omelie; Mela R., http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio;  Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014]; Ronchi E., http://avvenire.it; Rosini F., don Fabio Rosini - Pagina Archivio - Cerco il Tuo volto; L'Osservatore Romano; Sacchi A., http://nicodemo.net; Tessarolo A., Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N., http://thierry.jallas.over-blog.com.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu