 |
| Euharistia - Trupul și Sângele lui Isus Cristos. |
pr. Isidor Chinez (18 august 2024)
Lecturi biblice: Proverbe 9,1-6; Efeseni 5,15-20; Evanghelia Ioan 6,51-58; lecturi biblice
Omilie
O altă duminică dedicată misterului Euharistiei văzut prin figurile din Vechiul Testament. În prima lectură intră înțelepciunea care pregătește masă: „veniţi şi hrăniţi-vă cu pâinea mea şi beţi vinul meu!” (Prov 9,5). Este masa așezată și invitația de a participa la unul dintre cele mai frecvente motive din literatură biblică și orientală: mâncare împătășită înseamnă comuniune, sărbătoare, adunare a celor îndepărtați și a celor împrăștiați. Nu este de mirare că simbolul ospățului a devenit una dintre cele mai evocatoare imagini ale timpul mesianic. Iar Domnul își motivează invitația adresată vameșilor și păcătoșilor făcând apel la timpul mesianic, timpul sărbătorii și al milostivirii divine. Evanghelia continuă discursul lui Isus în sinagoga din Cafarnaum despre trupul și sângele său ca hrană adevărată: „Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţa veşnică şi eu îl voi învia în ziua de pe urmă. Pentru că trupul meu este adevărată hrană, iar sângele meu este adevărată băutură” (In 6,54-55). A doua lectură preia simbolul vinului în sens material: „nu vă îmbătaţi cu vin […], ci fiţi plini de Duh!” (Ef 5,18). Paul pune în contrast beția produsă de vin cu cea care vine de la Duhul Sfânt: bucuria prezenței lui Dumnezeu ce se exprimă în mulțumire și satisfacție.
Citind cartea Proverbelor (Prov 9,1-6) ai impresia că te afli într-o școală a vieții, unde ești învățat nu numai noțiunile de înțelepciune și normele care permit succesul, ci și relația cu Dumnezeu, cu sine și cu altii. Autorul scrie pentru a da sfaturi bune celor tineri și celor care s-au lăsat prinși de prostie. Textul este un mic elogiu adus înțelepciunii care oferă stabilitate. În fragment apare înțelepciunea ca o doamnă bogată. Casa este susținută de șapte coloane. Imaginea pe care scriitorul o avea în față era aceea a templelor antice sau a palatelor regale, unde regina se pregătea pentru sărbătoare, invitandu-i pe oaspeții săi și pregătindu-le băuturi și mâncare. Slujnicele trimise să ducă invitația sunt semnul unei preocupări care nu este impusă prin forță sau amenințări, ci sunt semnul unei sărbători mărețe. Imaginile propuse sunt tipice orientului antic, cu farmecul lor de strălucire și festivitate,… dar nu trebuie pierdut mesajul profund pe care îl conţin metaforele: „cel nepriceput să se îndrepte aici!” (v. 4); „abandonați nepriceperea” (v. 6) sau prostia. Înțelepciunea ne invită să mâncăm pâinea și să bem vinul. Hrana pe care o oferă este mâncarea care poate să satisfacă foamea tuturor, chiar și a acelora care rătăcesc crezând că viața este în altă parte. Textul se încheie cu un apel: „abandonaţi nepriceperea şi veţi trăi!” (v. 6). Cartea Proverbelor vorbește despre o altă femeie nebună. Prostia este personificată, iar activitatea sa este opusă înţelepciunii. Sensul comparaţiei este transparent: aşa cum sunt două căi, cea a binelui şi cea a răului (cf. Prov 4,11-18; 9,13-18), la fel sunt două chemări la care este invitat omul: ţine de el să aleagă. Prostia ispitește omul în mod subtil, pentru că îi promite o viață pe care apoi nu o dă: „dar el nu ştie că acolo sunt umbrele, că cei chemaţi de ea sunt în adâncurile locuinţei morţilor” (Prov 9,18). Înțelepciune se plimbă pe străzile oamenilor și merge în întâmpinarea lor, acolo unde sunt ei; nu cere și nu „stoarce” nimic de la ei; în schimb dă gratuit lumină celui care are nevoie, dă viața celui care o caută, dă sens lucrurilor pe care le-a pierdut. Înțelepciunea oferă omului ceea ce este cu adevărat foame și sete – cum spune Evanghelia lui Ioan în discursul despre pâinea vieții.
În lectura a doua (Ef 5,15-20) Paul ne ajută să primim darul lui Dumnezeu: „aveţi grijă cum vă purtaţi, nu ca nişte proști, ci ca nişte înţelepţi!” (v. 15). Există nevoia unei vieți cu adevărat înțeleaptă și nu ca aceea a nebunilor. Apostolul ne explică: noi pentru a trăi nu avem nevoie de droguri, precum vinul, ci de Duhul Sfânt, de prezența lui Dumnezeu și a lui Isus Cristos. Concluzia este noutatea vieții pe care noul credincios trebuie să o stabileasca în Isus. Tensiunea pe care o descrie Paul este lupta dintre „duh și carne” [pnèuma și sàrx, în greacă], dintre vitalitatea interioară şi fragilitatea experienţială. „Fii vigilent” înseamnă a alege înțelepciunea: „nu deveniţi fără minte, ci căutaţi să înţelegeţi care este voinţa Domnului!” (v. 17). Nu pierdeți vremea: „folosiţi bine timpul” (v. 16). Apostolul îi îndeamnă pe creștinii din Efes să-și verifice cu atenție comportamentul cu sfaturi înțelepte și foarte concrete. Nebunul sau cel fără minte este cel care se lasă influențat de idei la modă; duce o viață agitată și uită cele mai importante lucruri. Sfântul Paul vorbește în felul său: „primiți voința lui Dumnezeu și lumina Duhului Sfânt, rugați-vă cântând imnuri și psalmi, celebrându-l pe Dumnezeu și mulțumiții Iui, întâlniți-vă ca frații!” Așa ne arată cum să trăim cu înțelepciune. Îndemnul de a fi înțelept nu este atât de simplu pe cât pare la prima vedere. Cuvintele lui Paul ar trebui să ne ajute să vedem adevărata noastră identitate: de fii. Ultimele verseturi vorbesc despre viața în Duhul Sfânt ca despre o liturgie: este participarea cu propria viață prin Duhul celui înviat care a fost revărsat în noi. „Aduceţi mulţumiri lui Dumnezeu Tatăl întotdeauna şi pentru toate în numele Domnului nostru Isus Cristos!” (v. 20). Euharistia este un act de iubire trăit și experimentat la care este necesar să participăm.
În Evanghelia după Ioan (In 6,51-58), Isus spune: „Eu sunt pâinea cea vie care s-a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi în veci, iar pâinea pe care o voi da eu este trupul meu pentru viaţa lumii” (v. 51). Evreii reacționează înverșunat la declarația lui Isus despre identificarea cu „pâinea vieții”, cu trupul său. Domnul insistă și își încheie discursul, adresându-se acum creștinilor, în intenția evanghelistului: „Adevăr, adevăr vă spun: dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele lui, nu aveţi viaţă în voi. Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţa veşnică şi eu îl voi învia în ziua de pe urmă. Pentru că trupul meu este adevărată hrană, iar sângele meu este adevărată băutură” (v. 53-55). Oricine mănâncă trupul are viață veșnică: el va trăi prin Cristos și va învia.
Potrivit evanghelistului Ioan, Isus se prezintă ca pâinea coborâtă din cer și promite că va da celor care mănâncă trupul și bea sângele său viața promisă de Dumnezeu poporului său. Domnul se angajează să dea viață veșnică încă din această lume: „cine mănâncă această pâine va trăi în veci” (v. 58). El sublinieză că va da această viață celor care „mănâncă” trupul și „bea” sângele său: „trupul meu este adevărată hrană, iar sângele meu este adevărată băutură; cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu rămâne în mine şi eu în el” (v. 55-56). Această imagine înseamnă în mod simbolic adeziunea deplină cu Domnul și învățătura sa. Este relația care străbate întreaga viață a credinciosului. Își găsește un punct de referință în celebrarea euharistică, în care discipolul mănâncă pâinea și bea vinul care sunt semnul prezenței sale reale în comunitate a lui Isus. Întâlnirea este la originea noii relații dintre diferite persoane care învață să se cunoască și să se respecte, intrând astfel într-o perspectivă de solidaritate și iubire. Este comuniunea cu Domnul!
Bibliografia [anul B]: Armellini F., http://www.qumran2.net; http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio; Bianco E., Accogliere la parola. Anno B, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1996; Bianchi E., http://www.monasterodibose.it; Biblia, Sapientia, Iași 2013; Brèthes Ch., Liturgia della festa. Anno B. Introduzioni, monizioni, proposte: un sussidio a foglietti separabili per preparare la messa, Messaggero Padova 1984; Cantalamessa R., http://www.qumran2.net; Comastri A, Il giorno del Signore. Riflessioni sulle letture festive. Ciclo B, Edizioni Paoline, Torino 1989; Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Compazieu J., http://dimancheprochain.org; Dehoniani Andria, https://dehonianiandria.it/category/liturgia-domenicale/; https://dehonianiandria.it/lectio/; don Bosco, https://www.donbosco.it/; Follo F., http://francescofolloit.blogspot.com; Garcìa J. M., http://www.catechistaduepuntozero.it; Grilli M., https://diocesitivoliepalestrina.it/; Lefebvre S., https://francoisassise.wordpress.com/; Lucaci A., http://ro.radiovaticana.va; Lasconi T., http://www.paoline.it/blog/liturgia; Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; Maggioni B., http://www.qumran2.net; Masetti N., Guidati dalla Parola, Edizioni Messaggero Padova, Padova 1995; Piccolo G., http://www.clerus.va/content/clerus/it/omelie; Mela R., http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio; Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014]; Ronchi E., http://avvenire.it; Rosini F., don Fabio Rosini - Pagina Archivio - Cerco il Tuo volto; L'Osservatore Romano; Sacchi A., http://nicodemo.net; Tessarolo A., Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N., http://thierry.jallas.over-blog.com.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu