Condu-mă tu, lumină blândă

Condu-mă tu, lumină blândă!

Când întunericul mă înconjoară, călăuzește-mă!

Întunecoasă e noaptea, iar eu sunt departe de casă.

Condu-mă și păzește-mi piciorul!

Aș dori să nu văd nimic

Din ceea ce este încă departe.

Nu vreau să mai fac vreun pas.

Nu întotdeauna am putut să mă rog în acest fel:

călăuzește-mă.

Credeam că trebuie să-mi cunosc singur drumul.

Îmi plăcea ziua înviorată și vanitoasă,

în inima mea domnea regele Mândrie.

Ah, Doamne, iartă-l!

Acum însă, condu-mă pe calea ta.

Tu ai fost mereu cu mine cu binecuvântarea ta

și cred că mă vei conduce în continuare,

prin noroi și mocirlă, peste stânci

și prin ape repezi, până voi depăși întunericul

și voi primi dimineața zâmbetul îngerului tău,

pe care îl iubesc atât de mult

și pe care între timp l-am perdut. Amin.

(Newman John Henry, Lead, Kindly Light;

sursă: Youcat. Carte de rugăciuni pentru tineri, Sapientia, Iasi 2016, 30).