Vremea copilăriei noastre...

Rugăciunea de seară - de Ignat Bednarik

 

„De ce oare vremea copilăriei noastre
ni se înfăţişează atât de suavă,
atât de radioasă?
Un copil are suferinţele lui ca toată lumea,
şi, în fond, el e atât de dezarmat în faţa durerii, a bolilor!
Anii copilăriei şi cei ai bătrâneţelor adânci
ar trebui să fie cele două mari încercări ale omului.
Dar din sentimentul propriei sale neputinţe
copilul scoate, cu umilinţă, principiul însuşi al bucuriei sale”.

(Bernanos G., Journal d'un curé de campagne, în Bernanos Georges, Oeuvres romanesques suivies de Dialogues des carmélites, Plon, Seuil, Gallimard, Paris 1961, p. 1045; trad. I.C.).