Sfântul Augustin, Confesiuni (ediție bilingvă)

Sfântul Augustin, Confesiuni.pdf

„Inima noastră este neliniştită până să-şi afle odihna în tine!”

(Augustin, Confesiuni, Cartea 1,1.4: CCL 27, 4).

  

Cartea I

Capitolul 1

Invocaţie către Dumnezeu.

Cunoaştere şi credinţă Mare eşti, Doamne, şi cu adevărat vrednic de laudă! ¹ Mare este puterea ta, iar înţelepciunea ta nu poate fi măsurată ².

Şi totuşi, un om, o neînsemnată frântură din zidirea ta, vrea să te slăvească! Un om purtând asupra sa datul morţii, purtând mărturia că tu te împotriveşti celor trufaşi ³. Şi totuşi, un om, o neînsemnată frântură din zidirea ta, vrea să te slăvească. Tu l-ai îndemnat să-şi afle bucuria lăudându-te pe tine, căci pentru tine ne-ai zidit, iar inima noastră este neliniştită până să-şi afle odihna în tine ⁴ .

Dă-mi, Doamne, putinţa de a şti şi de a înţelege dacă trebuie mai întâi să te invoc ori să te laud, să te cunosc mai întâi ori să te invoc! Dar cine te va invoca fără să te cunoască? Căci cel care nu te cunoaşte poate invoca pe altcineva în locul tău! Sau, mai degrabă, nu eşti tu invocat tocmai ca să fii cunoscut? Dar cum îl vor invoca pe cel în care nu au crezut? Sau cum vor crede fără propovăduitor? ⁵ Şi-l vor lăuda pe Domnul cei care-l caută ⁶ . Cei care-l caută îl vor găsi, iar cei care-l găsesc îl vor lăuda.

Te voi căuta, Doamne, invocându-te, şi, crezând în tine, te voi invoca! ⁷ Căci tu ne-ai fost vestit nouă. Te va invoca, Doamne, credinţa mea, aceea pe care mi-ai insuflat-o prin natura omenească a fiului tău, prin slujirea propovăduitorului tău ⁸ .

(sursă: Humanitas - biblioteca virtuala - 57 volume sunt la biblioteca virtuală [26 martie 2020]).

† Buna–Vestire [25 martie 2020]

Buna-Vestire (acuarele) - de Sorin Dumitrescu.

Caro salutis cardo, adică „fundamentul mântuirii este carnea [trupul]”, cum spuneau Sfinții Părinți. În acest mister ne amintim cum Cuvântul veșnic al Tatălui a luat natura noastră umană pentru a ne salva. Întruparea este actul de salvare care marchează istoria și trece prin „da”-ul Mariei în ascultarea Fiului lui Dumnezeu care se naște în inimă înainte de sân [pântece]...

Astăzi, 25 martie, papa Francisc cere la 12 ora Vaticanului [13 ora României] să facem memoria Încarnării Domnului – începutul mântuirii – cu Tatăl nostru cerându-i lui Dumnezeu îndurare și har pentru lumea întreagă mai ales pentru încetarea pandemiei cu Covid-19.

Să ne ajute Domnul!

Un „Tatăl nostru” spus cu papa Francisc în 25 martie 2020 la 13 [ora României] - oprirea pandemiei

«Dragi frați și surori, în aceste zile de încercare, în timp ce umanitatea tremură la amenințarea pandemiei, aș vrea să propun tuturor creștinilor să-și unească vocea spre Cer. Îi invit pe toți capii Bisericilor și pe liderii tuturor Comunităților creștine, împreună cu toți creștinii diverselor confesiuni, să-l invoce pe Cel preaînalt, Dumnezeu cel atotputernic, recitând în același timp rugăciunea pe care ne-a învățat-o Isus, Domnul Nostru. Îi invit, așadar, pe toți să recite „Tatăl Nostru” miercurea viitoare, 25 martie la amiază. În ziua în care mulți creștini amintesc vestirea adusă Fecioarei Maria despre Întruparea Cuvântului, fie ca Domnul să asculte rugăciunea unanimă a tuturor discipolilor săi care se pregătesc să celebreze biruința lui Cristos cel înviat» (papa Francisc, Angelus, 22 martie 2020).

(sursă: Vatican News).

† Duminica a 4-a din Post [A]: Luminați prin botez [22 martie 2020]

Luminați prin botez

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] (22 martie 2020)  

Lecturi: 1Samuel 16,1b.6-7.10-13a; Efeseni 5,8-14; Evanghelia Ioan 9,1.6-9.13-17.34-38 (forma prescurtată); lecturi 

Omilie

Astăzi este duminica bucuriei [laetare, în latină] ce ne proiectează spre Paști: „Bucură-te, Ierusalime; […] bucurați-vă și veseliți-vă!” „Să tresăltați și să vă îndestulaţi din belşugul mângâierilor sale” (cf. Is 66,10-11). Îi îndeamnă pe toți credincioșii antifonul la intrare. Liturgia ne invită să ne deschidem ochii spre lumina lui Cristos. Lecturi sunt pline de speranță: lumina credinței care luminează tot omul. Acţiunea este împlinită de Isus pentru ca noi să vedem. Este credința adevărată și sinceră experimentată prin cruce și suferință. Invitaţia cuvântului: a deveni lumină în Domnul şi a ne comporta ca fii ai luminii.

† Sfântul Iosif: Omul de încredere a lui Dumnezeu [19 martie 2020]

Sfântul Iosif și visul - cu Legnanino.

Omul de încredere a lui Dumnezeu

 pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] (19 martie 2020)

Lecturi: 2Samuel 7,4b-5a.12-14a.16; Romani 4,13.16-18.22; Evanghelia Matei 1,16.18-21.24a; lecturi

Omilie

Astăzi celebrăm sărbătoarea sfântului Iosif, soțul sfintei Fecioare Maria. El provine din casa lui David. Este invitat să facă legătura dintre Isus și descendența davidică inserând în istoria lui Israel pe Cristos. Cultul său a început să se răspândească printre credincioși în Orient din secolul al IV-lea iar în Occident prin secolul al XI-lea.

† Duminica a 3-a din Post [A]: Setea omenirii – întâlnirea cu Domnul [15 martie 2020]

 

Isus și femeia samariteană.

Setea omenirii – întâlnirea cu Domnul

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (15 martie 2020)

Lecturi: Exod 17,3-7; Romani 5,1-2.5-8; Evanghelia Ioan 4,5-15.19b-26.39-42 (forma prescurtată); lecturi

Omilie

Duminica a treia din Postul Mare prezintă o temă sacramentală legată de inițierea creștină – botezul – exprimând simbolul apei. Ieșind din apa botezului, omul trece din întuneric la lumină și începe o nouă viață cu Cristos. Lecturile devin teme pascale: astăzi, cu femeia samariteană care vine la fântâna lui Iacob și primește darul apei care ţâşneşte spre viaţa veşnică; duminica viitoare, cu orbul din naștere care primește lumina ochilor și pe aceea a inimii; în duminica a cincea din Postul Mare, cu Lazăr, prietenul lui Isus, prezentându-se ca viață. Este vorba despre apă, lumină și viață în Evanghelia după Ioan din care citim trei duminici la rând.

† Duminica a 2-a din Post [A]: Cristos transfigurat, noi transfigurați [8 martie 2020]

 

Schimbarea la față [The Transfiguration] - de Carl Heinrich Bloch.

Cristos transfigurat, noi transfigurați

  

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (8 martie 2020)

Lecturi: Genezei 12,1-4a; 2Timotei 1,8b-10; Evanghelia Matei 17,1-9; lecturi

Omilie 

Astăzi contemplăm experiența lui Cristos transfigurat – schimbat la față – de prezenţa gloriei divine în umanitatea sa. Un eveniment care a marcat viața nu numai a lui Isus, dar și a lui Petru, Iacob și Ioan și existența noastră. Un evenimentul glorios în care glasul Tatălui descoperă pe Fiul său iubit, înfăptuit înainte de Paști. Textele biblice ne amintesc trei mişcări care ar trebui să fie permanente în viața noastră: a părăsi casa, a urca pe munte pentru a descoperi lumina cerească de pe chipul Domnului și apoi să coborim la problemele noastre, chiar dacă este o „vale de lacrimi”.