Meritul meu este milostivirea Domnului

Unde s-a înmulţit păcatul, s-a revărsat cu prisosinţă harul

Unde putem afla, în slăbiciunea noastră, siguranţă şi odihnă, dacă nu în rănile Mântuitorului? Aici mă simt cu atât mai mult în siguranţă, cu cât ştiu că mântuirea lui este mai puternică. Lumea freamătă, trupul oprimă, diavolul îmi întinde curse, dar eu nu mă prăbuşesc, deoarece sunt zidit pe o stâncă tare. Am săvârşit un păcat grav; conştiinţa mi se va tulbura, dar nu va fi zdruncinată, deoarece îmi voi aminti de rănile Domnului. De fapt, el a fost străpuns pentru fărădelegile noastre (Is 53,5). Ce poate fi atât ucigător ca să nu poată fi salvat de moartea lui Cristos? Prin urmare, dacă mă gândesc la acest medicament atât de puternic şi eficace, nu mă voi înspăimânta de nici o boală, oricât ar fi de grea.

Duminica Bibliei [24 ianuarie 2021]

Scrisoarea apostolică în formă de motu proprio Aperuit illis (30 septembrie 2019), cu care este instituită Duminica Bibliei în adevăratul sens al cuvântului. Prin această scrisoare apostolică, papa Francisc a voit „să răspundă la atâtea cereri care au venit [...] din partea poporului lui Dumnezeu, pentru ca în toată Biserica să se poată celebra în unitate de intenţii Duminica Bibliei” (Aperuit illis, 2). La nr. 3 din Aperuit illis citim:

„Stabilesc ca Duminica a III-a din timpul de peste an să fie dedicată celebrării, reflecţiei şi divulgării Cuvântului lui Dumnezeu. Astfel, această Duminică a Bibliei se va situa într-un moment oportun din acea perioadă a anului, când suntem invitaţi să întărim legăturile cu evreii şi să ne rugăm pentru unitatea creştinilor. Nu este vorba de o simplă coincidenţă temporală: a celebra Duminica Bibliei exprimă o valenţă ecumenică, pentru că Sfânta Scriptură arată celor care se pun în ascultare drumul ce trebuie urmat pentru a ajunge la o unitate autentică şi solidă”.

Duminica Bibliei: 

Nota despre Duminica Bibliei

Venerarea textului sacru de Mario Lessi Ariosto

Acel mesaj care aleargă repede de mons. Rino Fisichella

Duminica Bibliei: arcb.ro

† Duminica a 3-a de peste an [B]: Chemarea Domnului: este viața sa cu noi [24 ianuarie 2021]

 Chemarea Domnului: este viața sa cu noi

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (24 ianuarie 2021) 

Lecturi:  Iona 3,1-5.10; 1Corinteni 7,29-31;Evanghelia Marcu 1,14-20; lecturi biblice 

Omilie

În lecturile biblice din această duminică firul conductor este convertirea, adică primirea invitației divine la reînnoirea vieții: viața cu Domnul. În prima lectură, la predica profetului întreaga cetate Ninive se convertește, își schimbă viața, de la cel mai mare până la cel mai mic. „S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!” – este mesajul care iese din gura lui Isus. Este propunerea schimbării vieții: o viață cu Domnul. Sunt primii apostoli chemați să-l urmeze pe Isus. În lectura a doua, apostolul Paul spune că „timpul s-a scurtat”, că „figura acestei lumi trece”, că este necesar să vedem lucrurile într-un mod profund nou și să da importanță a ceea ce are valoare cu adevărat.

Sfânta Agneza, fecioară, martiră [21 ianuarie]

„Eu sunt logodită cu Cristos, cel care este mai frumos decât soarele şi decât luna, domn peste îngeri. Cu inelul său, a făcut să fiu a lui şi a pus pe capul meu coroana de mireasă. Bucuraţi-vă, faceţi sărbătoare împreună cu mine, acum eu trăiesc alături de el în strălucita locuinţă a sfinţilor. Eu te-am căutat atât de mult, şi acum contemplu chipul tău; atât de mult te-am dorit, şi acum eşti al meu; pe pământ te-am iubit fără măsură, şi acum sunt a ta pentru totdeauna” [1].

Această copilă, care nu avea încă 12 ani, trebuie să-i fi impresionat foarte mult pe contemporanii săi, lăsând o memorie nepieritoare. Despre ea, de fapt, vorbesc martirologiile cele mai vechi, părinţii Bisericii, cum sunt Ambroziu, Augustin, Ieronim, poetul Prudenţiu, care îi dedică un imn, şi chiar papa Damasus. Pe Via Nomentana, pe locul martiriului ei, Constantina, fiica lui Constantin cel Mare, a ridicat o bazilică şi lângă aceasta a voit să fie mausoleul ei, voind să fie înmormântată alături de Agneza.

† Duminica a 2-a de peste an [B]: Domnul cheamă! Cine răspunde? [17 ianuarie 2021]

 Ioan Botezătorul indică pe Isus ca „mielul lui Dumnezeu” (1623)

de Domenico Zamperi detto il Domenichino, Basilica di S. Andrea della Valle, Roma.

Domnul cheamă! Cine răspunde?

 pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (17 ianuarie 2021) 

Lecturi: 1Samuel 3,3b-10.19; 1Corinteni 6,13c-15a.17-20; Evanghelia Ioan 1,35-42; lecturi biblice 

Omilie

Liturgia ne sugerează că avem nevoie să fim însoțiți în viață pentru a descoperi și a urma cuvintele care uneori ni se par neînțelese, dar care stârnește interes și ne face să ne ridicăm din situațiile noastre nefaste. Este nevoie de evanghelizare, adică de promovarea Evangheliei în orice timp și orice loc; altfel spus: credința se dezvoltă cu hrana cuvântului lui Dumnezeu. Lecturile sunt foarte clare din acest punct de vedere. Prima lectură arată cum Samuel nu ar fi ajuns să înțeleagă cu ușurință cine este Cel care l-a chemat în noapte, dacă ar fi fost singur, fără sfatul lui Eli. Evanghelia îl prezintă pe Ioan Botezătorul indicându-l pe Isus prezent în lume ca „mielul lui Dumnezeu”; astfel cei doi ucenici îl urmează. A doua lectură este un îndemn care interpretează viața creștină ca o jertfă spirituală făcută cu propria viață. Prima lectură și Evanghelia pun în evidență figura lui Eli și cea a lui Ioan Botezătorul. Ambii acționează asupra ucenicilor, punându-i să se apropie de misterul lui Dumnezeu, să intri în vorbă cu el. 

† Botezul Domnului [B]: Isus împărtășește suferința cu lumea păcătoasă [10 ianuarie 2021]

Botezul lui Isus – de Erich Castellucci.

Isus împărtășește suferința cu lumea păcătoasă

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (10 ianuarie 2021) 

Lecturi: Isaia 55,1-11; 1Ioan 5,1-9; Evanghelia Marcu 1,7-11; lecturi biblice

Omilie

Sărbătoarea Botezul lui Isus face parte din acest timp liturgic – Nașterii Domnului. Dumnezeu îl arată Fiul său, Isus, ca Mesia cel așteptat. Ceea ce noi, latinii, numim apariție, grecii numesc epifanie. Sunt „trei epifanii”: în noaptea Crăciunului, când copilul este arătat păstorilor, când sosesc magii este arătat păgânilor ca „rege al iudeilor”; acum, în apele Iordanului, când primește investitura de la Dumnezeu Tatăl ca „Fiul său cel iubit”, punându-se în rând cu păcătoșii din lumea întreagă, după ce s-a coborât în apă. Din acel moment începe viața publică: Isus devine predicator al împărăției lui Dumnezeu. Este „începutul Evangheliei lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu”, după cum scria în cartea sa Marcu care se preocupă să relateze dubla manifestare a Duhului Sfânt și a Tatălui în viața lui Isus, la botezul său.

† Epifania Domnului: Să-l adore pe Domnul toate popoarele [6 ianuarie 2021]

Adorarea magilor (1765) – de Corrado Giaquinto.

 Să-l adore pe Domnul toate popoarele

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (6 ianuarie 2021) 

Lecturi: Isaia 60,1-6; Efeseni 3,2-3a.5-6; Evanghelia Matei 2,1-12; lecturi biblice

Omilie

Astăzi celebrăm Epifania Domnului. Ce este epifania? În greacă este manifestare sau apariție. Evanghelistul Luca o destina celor din urmă, păstorilor, sfântul Matei o rezervă străinilor, magilor. Cele trei lecturi anunță aceeași mare speranță: vestea bună nu mai aparține lui Israel, ci creștinilor; mântuirea este oferită tuturor popoarelor. Toți sunt chemați la ieslea Betleemului: nu numai evreii, dar toate neamurile pământului. Vestea o găsim în textele biblice: este manifestarea universală a mântuirii pe care Isus a venit s-o realizeze, cum spune profetul Isaia [în prima lectură]: „Ridică-te, luminează-te, Ierusalime, căci lumina ta vine şi gloria Domnului răsare deasupra ta!” Evanghelie ne arată primii adoratori ai lui Mesia: sunt magii. Iar, când apostolul Paul vorbește despre misterul mântuirii, a voit să arate că taina trebuie să lumineze toate popoarele, că omenirea este destinată să se unească alături de Domnul: „păgânii sunt împreună-moştenitori, formează un singur trup şi sunt împreună părtaşi ai promisiunii, în Cristos Isus, prin evanghelie”. Această este Epifania Domnului: adevărata lumină asupra popoarelor; e vorba despre adunarea oamenilor, chiar a păgânilor, fără distincție de rasă sau culoare, sub credința în Dumnezeu. Întâlnindu-l pe Domnul, formăm un singur popor al lui Dumnezeu, o împărăție, o biserică universală, care să-l adore pe Isus Mântuitorul!