Toate lecturile din Advent anunță
venirea Domnului. Orice autor vestește venirea lui Mesia în timpul său: Baruh
celor deportați în Babilon, Ioan Botezătorul strigă după milostivirea lui
Dumnezeu și pregătește venirea Domnului, apostolul Paul mulțumește creștinilor
din Filipi pentru răspândirea Evangheliei lui Cristos Isus.
Astăzi celebrăm Neprihănita
Zămislire. Este primul moment în care sfânta Fecioară Maria a ieșit la iveală,
a apărut; mai precis, este deschiderea totală spre Dumnezeu Domnul a restaurat
prietenia cu Maria. Pentru acel „da” al Mariei, Dumnezeu hotărăște să dea lumii
pe Fiul său, prin aceea care este fără păcat. Lecturile liturgiei de
astăzi ne propune două scene: Dumnezeu și omul – Adam – din prima lectură;
Dumnezeu și Maria din Evanghelie. Doi parteneri ce se privesc, se caută, își
vorbesc, se întreabă… Este planul lui Dumnezeu orânduit după voința sa [din lectura
a doua].
Ne irascaris Domine, ne ultra memineris iniquitatis: ecce civitas Sancti facta est deserta: Sion deserta facta est:
Jerusalem desolata est: domus sanctificationis tuae et gloriae tuae, ubi laudaverunt te patres nostri.
Rorate caeli desuper et nubes pluant iustum.
Peccavimus, et facti sumus tamquam immundus nos, et cecidimus quasi folium universi:
et iniquitates nostrae quasi ventus abstulerunt nos: abscondisti faciem tuam a nobis, et allisisti nos in manu
iniquitatis nostrae.
Rorate caeli desuper et nubes pluant iustum.
Vide Domine afflictionem populi tui, et mitte quem missurus
es: emitte Agnum dominatorem terrae, de Petra deserti ad montem
filiae Sion: ut auferat ipse iugum captivitatis nostrae.
Cu această duminică începe un an
nou liturgic şi, odată cu el, începe Adventul, care înseamnă „venire”. Este un
timp liturgic în care ne pregătim să celebrăm un eveniment fundamental:
întruparea Domnului, dar privind însă la întâlnirea cu Dumnezeul istoriei de la
sfârșitul timpului. Ne îndreptăm ochii spre viitor cu speranța în darul
mântuirii pe care poți să-l aștepți. Darul nu poate fi pretins și nu se merită,
altfel nu ar fi cadou. Darul se poate doar aștepta. A aştepta nu este uşor.
Avem nevoie de răbdare. Suntem îndemnaţi să privim numai înainte, spre viitor, spre
noul eveniment al harului și al binecuvântării cereşti. Cele trei lecturi din
liturgia Adventului sunt dominate de această venire și așteptare cu speranța întâlnirii
cu Domnul.