Mâna mamei noastre, sfânta fecioară Maria îndurerată [15 septembrie]

Pieta' (1515) - by Sebastiano del Piombo,
Musi civici Viterbo.

 

„Cunosc un evreu care, în timpul războiului mondial, s-a ascuns împreună cu alţi patru soldaţi austrieci în craterul produs de o bombă. Bucăţi de mitralieră zburau în toate părţile. Dintr-o dată, o bombă i-a ucis pe cei patru tovarăşi.

 

 

Evreul luă rozariul unuia dintre ei şi începu să se roage. Îl ştia din memorie, pentru că l-a auzit recitându-se de nenumărate ori. Terminând primul mister, i se păru că trebuie să părăsească acea groapă. Se târâi prin noroi şi se ascunse într-o altă gaură. În momentul acela o nouă bombă explodă tocmai în locul pe care abia îl părăsise evreul.

 

La sfârşitul fiecărui mister s-a mutat în alt refugiu. Patru explozii s-au succedat în gropile pe care le părăsise.

 

Şi-a salvat viaţa şi, drept recunoştinţă, şi-a propus să şi-o dedice Domnului nostru şi Preasfintei sale Maici.

 

Odată încheiat războiul, a trebuit să treacă prin noi suferinţe: familia sa a pierit fiind exterminată de către Hitler. Totuşi evreul şi-a menţinut promisiunea. L-am botezat anul trecut. Acum se află într-un seminar şi studiază pentru a deveni preot”.

 

(Episcopul Fulton J. Sheen, într-un mesaj radiofonic din 11 februarie 1951).