† Duminica a 3-a de peste an [A]: Mântuirea adusă de Isus [22 ianuarie 2023]

 

Primii discipoli ai lui Isus.

Mântuirea adusă de Isus

pr. Isidor Chinez (22 ianuarie 2023) 

Lecturi biblice: Isaia 8,23b-9,3; 1Corinteni 1,10-13.17; Evanghelia Matei 4,12-23; lecturi biblice

Omilie

În această duminică apare pentru prima dată „împărăția lui Dumnezeu” anunțată de Isus. Ce e „împărăția cerurilor”? Termenul „împărăţia cerurilor" după sfântul Matei se datorează tendinţei din iudaism de a evita folosirea directă a „Numelui” lui Dumnezeu – Yahweh – care nu se pronunță de către evrei niciodată. Și Marcu şi Luca vorbesc despre „împărăţia lui Dumnezeu”. E un tărâm spiritual în care Dumnezeu va domni ca „rege”. Este întrebuințată pentru prima dată de Isus. E tema centrală a predicării Domnului. Proclamarea se profilează spre semnificaţia mântuitoare a împărăţiei: e veste bună care este deja prezentă și se manifestată în persoana lui Cristos şi a operei sale. E mântuirea adusă de Isus!

† Duminica a 2-a de peste an [A]: Mărturia lui Ioan și a noastră [15 ianuarie 2023]

 „Iată-l pe mielul lui Dumnezeu!” (In 1,29).

Mărturia lui Ioan și a noastră

pr. Isidor Chinez (15 ianuarie 2023) 

Lecturi biblice: Isaia 49,3.5-6; 1Corinteni 1,1-3; Evanghelia Ioan 1,29-34; lecturi biblice

Omilie

Duminica aceasta începe timpul obișnuit: timpul de peste an. E numit așa pentru că se distinge de timpurile importante precum Adventul, Postul Mare și Paște. Liturgia de astăzi ne invită să-l recunoaștem pe Domnul care vine să mântuiască lumea de păcat. Este urmarea acțiunii purificatoare a lui Dumnezeu în Isus, mielul care ridică păcatul lumii. Prima lectură este a „slujitorului lui Dumnezeu” și se referă la întoarcerea lui Israel din exilul babilonian. Misiunea slujitorului este „să-i aduci înapoi pe cei rămaşi ai lui Israel” și de a fi lumina popoarelor pământului. A doua lectură este salutul lui Paul către comunitatea creștină din Corint. Aici creștinii sunt numiți de apostol „sfinți”: ei au fost sfințiți în Cristos. Evanghelistul Ioan sugerează că Isus este mielul lui Dumnezeu, că este dătătorul Duhului Sfânt. Mesia comunică sfințenia comunicând darul Duhului. Isus „este cel care botează în Duhul Sfânt”. Ioan botezează numai cu apă. În schimb, Duhul lui Dumnezeu pătrunde în adâncurile lui Dumnezeu și al omului și îl face să renască. Aceasta este mărturia lui Ioan Botezătorul!

† Botezul Domnului [A]: Isus omul drept printre păcătoși [8 ianuarie 2023]

Botezul Domnului.

 Isus omul drept printre păcătoși

pr. Isidor Chinez (8 ianuarie 2023) 

Lecturi biblice: Isaia 42,1-4.6-7; Faptele Apostolilor 10,34-38; Evanghelia Matei 3,13-17; lecturi biblice

Omilie

Timpul Crăciunului se încheie cu sărbătoarea Botezului Domnului. Este un eveniment amintit de toți evangheliștii și un episod ce demonstrează importanța întrupării. Botezul Domnului reprezintă momentul inițial al slujirii mesianice a Isus istoric. Dumnezeu nevăzut s-a făcut vizibil în Cuvântul făcut trup și de aceea poate fi cunoscut prin Fiu unul-născut care ni-l descoperă pe Tatăl și pe Duhul Sfânt. Isus își începe misiunea cerând botezul de la Ioan. Domnul nu are nevoie de botez, dar începe să poarte cu sine păcatele omenirii. În botez lui Isus, Duhul și Tatăl se manifestă oamenilor. Cristos se prezintă la botezul lui Ioan ca un păcătos, dar în realitate realizează un act de convertire al întregii omeniri. Astfel, toată umanitatea păcătoasă în el își poate începe pelerinajul de întoarcere la Dumnezeu. Isus, ca om, primește consacrarea mesianică prin revărsarea Duhului. În duminica aceasta se relatează botezul lui Isus, care după evanghelistul Matei, este un imn al „slujitorului Domnului”. Doua expresii sunt: „Duhul lui Dumnezeu coborând ca un porumbel şi venind deasupra lui” și „mi-am găsit plăcerea” asupra profetului ales. Este consacrarea Mesiei prin Duhul Sfânt. În prima lectură sunt prezente două elemente în discursul pronunțat de Dumnezeu la persoana întâi: „iată slujitorul meu pe care îl sprijin, alesul meu în care sufletul meu îşi găseşte plăcerea!” (Is 42,1). Este impresionat pentru evangheliști constatarea solidarității lui Cristos cu omenirea păcătoasă. Lucrarea lui Mesia se deschide cu o scufundare scandaloasă în păcatul lumii. Domnul ia asupra sa păcatul lumii și îi cere iertare lui Dumnezeu în numele tuturor.

† Epifania Domnului [A B C]: Isus e salvarea tuturor popoarelor [6 ianuarie 2023]

Magii – Catedrala din Madrid.

Isus e salvarea tuturor popoarelor

 pr. Isidor Chinez (6 ianuarie 2023) 

Lecturi biblice: Isaia 60,1-6; Efeseni 3,2-3a.5-6; Evanghelia Matei 2,1-12; lecturi biblice

Omilie

În Biserica latină, papa Liberius în anul 354 a despărțit Crăciunul de Epifanie, stabilind Nașterea Domnului pe data de 25 decembrie, în preajma solstițiului de iarnă, în timp ce a fixat Epifania pe 6 ianuarie. Astăzi celebrăm Epifania Domnului. E o sărbătoarea în care creștinii reflectă asupra naturii universale a credinței lor. Epifania este un nume grecesc de la verbul epiphàinō care înseamnă manifestare, arătare, revelare. În cele trei texte biblice se arată sensul nașterii lui Cristos în perspectiva popoarelor chemate în planul lui Dumnezeu să se adune într-o noua unitate în Trupul Domnului, qahal în ebraică, ekklesía în greacă, biserică în românește – este o adunare, o comunitate; într-un cuvânt: este poporul lui Dumnezeu adunat pentru a-i da cult. Profetul Isaia prezintă Ierusalimul pentru pelerinajul popoarelor. Într-un anumit sens, devine centrul lumii. E lumina lui Dumnezeu: „vor umbla neamuri la lumina ta şi regi, în strălucirea zorilor tale” (Is 60,3). Nu este greu de înțeles în spatele acestei figuri a Ierusalimului este Biserica: nu e ea lumina, totuși o lumină divină strălucește asupra ei, permițând popoare să meargă luminați de lumina Domnului. Darurile oferite de popoare în pelerinajul de la Ierusalim [aur și tămâia] (cf. Is 60,6) apar în Evanghelia după Matei în mâinile „magilor”. E imaginea popoarelor străine care sunt chemate și atrase de misterul grotei din Betleem. Ei sunt dornici să-l adore pe regele iudeilor, intuind că el este și regele lor. Apostolul Paul revine la aceeași temă – anunțul universal de credință în Isus Cristos: „prin revelaţie, mi-a fost făcut cunoscut misterul […] că păgânii sunt împreună-moştenitori, formează un singur trup şi sunt împreună părtaşi ai promisiunii, în Cristos Isus, prin evanghelie” (Ef 3,3.6). Este misterul voinței lui Dumnezeu de a aduna toate popoarele într-o comunitate prin crucea Fiului său.

† Sfânta Maria, mama lui Dumnezeu [Anul Nou] [A B C]: Să mergem după lumina care vine de sus [1 ianuarie 2023]

Mama lui Dumnezeu.

 Să mergem după lumina care vine de sus

pr. Isidor Chinez (1 ianuarie 2023) 

Lecturi biblice: Numeri 6,22-27; Galateni 4,4-7;  Evanghelia Luca 2,16-21; lecturi biblice

Omilie

În această zi Biserica celebrează trei evenimente: Maria, mama lui Dumnezeu, octava Nașterii Domnului [cu calendarul gregorian (15 octombrie 1582) apare octava Nașterii care coincide cu prima zi a anului civil nou] și Ziua Păcii, propusă în anul 1968 întregii Biserici de către papa Paul al VI-lea ca poporul creștin să pună în centrul acțiunii și al rugăciunii sale pacea. Celebrarea sfintei Maria, mama lui Dumnezeu, este foarte veche. Primii creștini o sărbătoreau pe mama lui Isus în octava Crăciunului. Au trecut secole și sărbătoarea Mariei, mama lui Dumnezeu, s-a umbrit. A fost papa Paul al VI-lea (1970) care a preluat această sărbătoare celebrată de biserica primară, cu intenția explicită de a începe un an nou civil sub semnul Mariei. Biserica îşi concentrează atenţia asupra misterului lui Isus prunc. Lecturile biblice vor să ne dea o cheie de interpretare a maternității Mariei, care ar putea fi definită „mediatoarea tuturor harurilor”. Pe Domnul l-am avut datorită Mariei. Este darul tuturor darurilor lui Dumnezeu pentru omenire: „Dumnezeule, care, prin fecioria roditoare a Mariei, ai dăruit neamului omenesc darurile (sau bunurile) mântuirii veşnice”, așa cum spunem în rugăciunea zilei. Formula este la plural: exprimă clar ideea că toate darurile mântuirii sunt sintetizate în Domnul. Fiecare har și fiecare binecuvântare a cerului vine la noi de sus, prin Isus Cristos.

† Sfânta Familie [A]: Deschiderea spre voința lui Dumnezeu [30 decembrie 2022]

Fuga în Egipt - de Draghici Catalin.

Deschiderea spre voința lui Dumnezeu

pr. Isidor Chinez (30 decembrie 2022) 

Lecturi biblice: Ben Sirah 3,3-7.14-17a;  Coloseni 3,12-21;  Evanghelia Matei 2,13-15.19-23; lecturi biblice

Omilie

Astăzi celebrăm Sfântă Familie care cade în perioada Crăciunului. Sărbătorind nașterea Domnului și gândurile comunității creștine se îndreaptă pe neașteptate către familia care l-a primit în lume pe Mesia. Liturgia de astăzi se deschide cu un text dedicat tocmai relației dintre părinte și copil. În a doua lectură vine apostolul Paul ce descrie familia creștină ca o mică comunitate „vindecată” prin cuvântul lui Cristos în toate relațile ei. Evanghelia se oprește asupra familiei din Nazaret în viața trăită în credință și deschiderea ei către voința lui Dumnezeu.

† Sfântul Ioan, apostol și evanghelist: E necesară credința [27 decembrie 2022]

 

E necesară credința

pr. Isidor Chinez (27 decembrie 2022) 

Lecturi biblice: 1Ioan 1,1-4; Evanghelia Ioan 20,1a.2-8; lecturi biblice

Omilie

Astăzi Biserica sărbătorește pe sfântului Ioan apostol și evanghelist. Este discipolul „pe care Isus l-a iubit” (In 20,2). Aceasta înseamnă că el nu s-a limitat să-l iubească pe Domnul, ci s-a lăsat iubit de către el.