Deschiderea spre voința lui Dumnezeu
pr. Isidor Chinez (30 decembrie 2022)
Lecturi biblice: Ben Sirah 3,3-7.14-17a; Coloseni 3,12-21; Evanghelia Matei 2,13-15.19-23; lecturi biblice
Omilie
Astăzi celebrăm Sfântă Familie care cade în perioada Crăciunului. Sărbătorind nașterea Domnului și gândurile comunității creștine se îndreaptă pe neașteptate către familia care l-a primit în lume pe Mesia. Liturgia de astăzi se deschide cu un text dedicat tocmai relației dintre părinte și copil. În a doua lectură vine apostolul Paul ce descrie familia creștină ca o mică comunitate „vindecată” prin cuvântul lui Cristos în toate relațile ei. Evanghelia se oprește asupra familiei din Nazaret în viața trăită în credință și deschiderea ei către voința lui Dumnezeu.
Prima lectură (Sir 3,3-7.14-17) se concentrează mai ales pe îndatoririle copiilor față de părinții lor. Cartea lui Ben Sirah se mișcă într-un orizont tradițional, ce ține cont de realitatea familiei evreiești cu o structură patriarhală: „cel care îl cinsteşte pe tatăl ispăşeşte păcate şi le va evita şi rugăciunea lui de fiecare zi va fi ascultată şi ca unul care strânge comori este cel care o onorează pe mama sa” (v. 3). Tatăl este menționat înaintea mamei, deși ambii, fără deosebire, merită onoarea de la copiii lor. Lectura nu face altceva decât să preia a patra poruncă din Decalog (cf. Ex 20,12; Dt 5,16). Sunt dezvoltate recomandările pentru respectul şi grija faţă de părinţi. Este vorba despre datoriile copiilor față de părinţi. Nu este o tradiție pur umană, ci tocmai voința lui Dumnezeu descoperită pe Sinai. Respectul față de părinți nu are doar o valoare socială, ci și una religioasă, pentru că este înscrisă ca păcat lipsa de respect. Caracterul patriarhal al acestui model de familie se vede și din faptul că nu se menționează îndatoririle părinților față de copiii lor.
Tocmai în acest moment este reflecția creștină față de o schimbare. Pentru apostolul Paul (Col 3,12-21) merge bine modelul patriarhal (căci conform pregătirii sale rabinice el îl cunoștea și îl considera de drept divin), dar nu merge bine raportul dintre păriți și copii conceput ca fiind cu sens unic. La tradiționalul: „copii, ascultaţi-i pe părinţi în toate” (v. 20), Paul adaugă noua perspectivă creștină: „părinţi, nu-i împingeţi pe copiii voştri la disperare, ca să nu se descurajeze!” (v. 21). Contextul este de a se accepta unii pe alții cu iubire: „îmbrăcaţi-vă deci cu dragoste, cu îndurare, cu bunătate, cu umilinţă, cu blândeţe şi răbdare! Îngăduiţi-vă unii pe alţii şi, dacă cineva are vreo plângere împotriva altuia, iertaţi-vă!” (v. 12-13). Rezultatul este un model familial. Este ascultarea realizată în dragoste. Fiecare se supune celorlalți, păstrându-și rolul specific, de tată când ești tată, de mama când ești mamă și de fiu când ești fiu. Sensul acestei ascultări nu este cel al „inferiorității”, ci cel al unei căutări al fericirii celuilalt. Ne plasăm într-o atitudine de slujire și nu de dominație.
În Evanghelia după Matei (Mt 2,13-15.19-23) în centrul scenei se află Iosif. El este personajul principal. În Matei totul se învârte în jurul lui. Se pare că totul depinde de el: destinele sfintei familii, și deci ale lui Mesia și, prin urmare, ale mântuirii, sunt în mâinile acestui om. „Îngerul Domnului i-a apărut în vis lui Iosif, zicând: «Sculându-te, ia copilul şi pe mama lui, fugi în Egipt şi stai acolo până când îţi voi spune, pentru că Irod are de gând să caute copilul ca să-l ucidă!» Sculându-se, Iosif a luat copilul şi pe mama lui, în timpul nopţii, şi a plecat în Egipt. A rămas acolo până la moartea lui Irod” (v. 13-15). Îngerul îi vorbește noaptea lui Iosif. E imaginea vocii lui Dumnezeu care răsună în conștiința omului drept, indicându-i alegerile care sunt conforme cu așteptările divine. E planul lui Dumnezeu ce se dezvăluie zi de zi. Iosif este gata să-l accepte, să-l actualizeze, să asculte de Dumnezeu care îi vorbește.
Este rolul de părinte. Maria nu ia locul soțului. În Sfânta Familie fiecare are rolul său și trebuie să-l îndeplinească. Îngerul se adresează Mariei ce este „plină de har”. Ea zămislește „prin lucrarea Duhului Sfânt”. Iosif slujește pe Maria și copilul. Fiecare rămâne la locul său și face exact ce trebuie să facă. În Sfânta Familie vedem realizat ceea ce apostolul Paul indică familiilor creștine: Maria este supusă soțului ei – „femeilor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, aşa cum se cuvine în Domnul!” (Col 3,18). Iosif își iubește soția punându-se cu totul în slujba ei: „bărbaţilor, iubiţi-vă femeile şi nu fiţi aspri faţă de ele!” (Col 3,19).
În Sfânta Familie nimeni nu face voința proprie, ci pe cee a altuia. Este o familie „deschisă” disponibilă la voința lui Dumnezeu. Toți trăiesc în contemplarea planului divin care se desfășoară în viața lor și prin viața altora. Este proiectul lui Dumnezeu, pe care nu îl înțeleg de multe ori, și, totuși, merg după el… Mulțumită lui Iosif și Mariei, mântuirea a venit la noi prin Isus. În Biserică toții colaborăm cu Dumnezeu pentru a-l purta pe Domnul ca să aducă pacea și mântuirea la toți oamenii!
Bibliografia [anul A]: Armellini F., http://www.qumran2.net; http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio; Anno Liturgico A Archivi - (commentivangelodomenica.it); Biblia, Sapientia, Iași 2013; Bianco E., Accogliere la parola. Anno A, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1998; Brèthes Ch., Feuillets liturgiques. Année A, MédiasPaul & Éditions Paulines, 1987; Cantalamessa R., http://www.qumran2.net; Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Ceccarelli M., http://www.donmarcoceccarelli.it; Comastri A., Il giorno del Signore. Riflessioni sulle letture festive. Ciclo A, Edizioni Paoline, Torino 1989; Compazieu J., http://dimancheprochain.org; Cortesi A., https://alessandrocortesi2012.wordpress.com; Dehoniani Andria, https://dehonianiandria.it/category/liturgia-domenicale/; https://dehonianiandria.it/lectio/; Doglio C., https://www.qumran2.net; Dumea C., www.calendarcatolic.ro; www.pastoratie.ro; Garcìa J. M., http://www.catechistaduepuntozero.it; Gobbin M., Omelie per un anno. Anno A, vol. 1, Elledici, Torino 2003; Lasconi T., http://www.paoline.it/blog/liturgia; Lucaci A., http://ro.radiovaticana.va; Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; don Marco Ceccarelli – Omelie; Maggioni B., http://www.qumran2.net; Manicardi L., https://www.monasterodibose.it; Marchioni G., Echi della parola di Dio. Omelie domenicali e festive per l’anno A, Elledici, Torino 1998; Masetti N., Guidati dalla Parola, EMP, Padova 1995; Orestano C. F., http://www.monasterodiruviano.it; Predici și omilii, https://www.elledici.org; Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014; Tessarolo A., Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N., http://thierry.jallas.over-blog.com.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu