† Duminica 1 din Post (B): Biruința lui este şi a noastră [18 februarie 2018]

Isus în pustiu - de Michael Dudash.

Biruința lui este şi a noastră

pr. Isidor Chinez  – Izvoarele [IS] ora 8:00 (18 februarie 2018)

Evanghelia Marcu 1,12-15: În acel timp, Duhul l-a dus pe Isus în pustiu. Iar în pustiu a stat timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo era împreună cu fiarele, iar îngerii îi slujeau. După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, predicând evanghelia lui Dumnezeu şi spunând: „S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăţia lui Dumnezeu. Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!”

 

Omilie

Am început Postul Mare de miercuri când am pus cenușa. Timp de pregătire: este poarta de intrare spre Misterul Pascal. Timp de convertire: este lupta împotriva celor trei pofte: a erosului, a bogăției și a puterii. Timpul „forte” al Postului: se numește și „semn sacramental al convertirii noastre”: „a muri” și „a învia” cu Cristos – „noul Adam” – de la care vine bogăția harului ce ne reconciliază cu Domnul. Constă într-o schimbare radicală, o reînnoirea intimă a omului cu toate sentimentele, judecățile și trăirea sa. Timp privilegiat ce face simțită chemarea la calea creștină. Este cuvântul lui Dumnezeu propus la liturgia de astăzi ce ne duce spre botez și spre convertire, două aspecte ale aceleași realități: primul subliniază acțiunea mântuitoare gratuită a lui Dumnezeu și cel de-al doilea răspunsul omului.

Întâlnirea cu milostivirea Domnului...

Jan Michelini (5 iulie 1979).

Regizorul Jan Michelini (de 40 ani) „di Don Matteo” (serial televizat - RAI1) mărturisește înflăcărarea sa pentru sacramente:

„Întâlnirea intimă cu milostivirea lui Dumnezeu

este una dintre cele mai frumoase din lume,
fără de care mă simt perdut”.

(sursă: https://it.aleteia.org/2018/02/16/jan-michelini-il-dono-della-confessione-ha-cambiato-la-mia-vita/).

E suferința iubirii...

Suferința Tatălui și a mamei, Maria!

„Mai întâi am suferit, apoi am coborât... 

Ce este această suferință,

pe care el a suferit-o pentru noi?

Este suferința iubirii”.

(Origene; trad. I.C.).

Valoarea postului...

„Valoarea postului constă nu numai în evitarea anumitor mâncăruri,

dar și în renunțarea la toate atitudinile,

gândurile şi dorințele păcătoase.

Cine se limitează  la postul de la mâncare

pierde o mare valoare pe care o reprezintă postul.

Dacă postești, faptele tale trebuie să o dovedească!

Dacă vezi pe un frate în necesitate, fie-ți milă de el.

Dacă vezi pe un frate care obține o recunoștință, să nu-l invidiezi”.

(sfântul Ioan Crisostom sau Gură de Aur).

Dulcele mister al rugăciunii, pomenii şi postului [Miercuria Cenușii]

Dulcele mister al rugăciunii, pomenii şi postului

pr. Isidor Chinez  – Izvoarele [IS] – Miercurea Cenușii – ora 17:30 (14 februarie 2018)

Lecturi: Ioel 2,12-18; 2Corinteni 5,20-6,2; Evanghelia Matei 6,1-6.16-18.

Evanghelia Matei 6,1-6.16-18: În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi: „Aveţi grijă să nu săvârşiţi faptele voastre bune înaintea oamenilor ca să fiţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea răsplată înaintea Tatălui vostru din ceruri! Aşadar, când dai de pomană, nu trâmbiţa înaintea ta aşa cum fac ipocriţii în sinagogi şi în pieţe, ca să fie lăudaţi de oameni! Adevăr vă spun: şi-au primit răsplata. Tu însă, când dai de pomană, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, pentru ca pomana ta să fie în ascuns şi Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti! Iar când vă rugaţi, nu faceţi ca ipocriţii, pentru că lor le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile străzilor ca să se arate oamenilor! Adevăr vă spun: şi-au primit răsplata. Tu însă, când te rogi, intră în camera ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti! Când postiţi, nu fiţi trişti ca ipocriţii, căci ei îşi schimonosesc feţele ca să arate oamenilor că postesc! Adevăr vă spun: şi-au primit răsplata. Dar tu, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău, care este în ascuns! Şi Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti”.

Omilie

Începem astăzi drumul Postului Mare: timp potrivit care durează patruzeci de zile la capătul său este Paştele – memorialul ce reînnoieşte harul pătimirii şi morţii Domnului.

Cuvântul lui Dumnezeu pe care l-am ascultat la începutul acestui timp de post este: „întoarceţi-vă la mine din toată inima voastră, cu post, cu plâns şi cu jale!” (v. 12), ne spune profetul Ioel (Il 2,12-18). Dar, noi suntem făcuți pentru bucurie! Dumnezeu nu vrea să fim triști; vrea să fim fericiți. Dar cum să fim fericiți? Mai întâi să vedem ce nu este a fi fericit. Să nu confundăm: bucuria cu plăcerea. Plăcerea este una care ne îndepărtează de Dumnezeu, nu ne aduce bucurie. Postul Mare este un timp în care suntem invitați să descoperim alegerile noastre, să le verificăm pe cele care nu ne-au purtat înspre bucurie, la fericire. Atunci să ne întoarcem la Domnul, să reluăm calea  dreaptă, chiar dacă suntem invitați să face un sacrificiu. „Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele, şi întoarceţi-vă la Domnul Dumnezeul vostru!” (v. 13). Convertirea este un act al duhului. „Sfâşiaţi-vă inimile, nu hainele”. Înainte de toate stă în conștientizarea unei decizii a adevărului în sensul că voința trebuie să se plece spre lumina credinței. Profetul insinstă ca actul de căință să fie sincer. „El este milostiv şi îndurător, încet la mânie şi plin de bunătate şi iartă răul” (v. 13). Păcătosul este iertat numai de îndurarea divină. Întoarcerea la Domnul exprimă schimbarea atitudinii milostivirii divine: dacă Dumnezeu se întoarce de la amenințarea lui pe care o hotărâse înseamnă că pedeapsa cu care a amenințat va fi suspendată, ceea ce înseamnă echivalentul binecuvântării: „și va lăsa după el o binecuvântare” (v. 14). Textul de astăzi invită la o convertire. Expresia ebraică shub este o întoarcere înapoi, o revizuire a propriilor pași; este actul fizic al celui care își schimbă direcția. Punctul terminus este inima celui ce se lasă zdrobit de milostivirea lui Dumnezeu: „îndură-te, Doamne” (v. 17), ai milă de poporul tău!

Mesajul sfântului părinte papa Francisc pentru Postul Mare 2018

„Din cauza înmulţirii fărădelegii, dragostea multora se va răci” (Mt 24,12).

Iubiţi fraţi şi surori,

Încă o dată ne vine în întâmpinare Paştele Domnului! Pentru a ne pregăti pentru el Providenţa lui Dumnezeu ne oferă în fiecare an Postul Mare, „semn sacramental al convertirii noastre”[1], care anunţă şi realizează posibilitatea de a ne întoarce la Domnul cu toată inima şi cu toată viaţa. 

Şi anul acesta, cu mesajul acesta, doresc să ajut toată Biserica să trăiască în acest timp de har cu bucurie şi adevăr; şi fac asta inspirându-mă dintr-o expresie a lui Isus din Evanghelia lui Matei: „Din cauza înmulţirii fărădelegii, dragostea multora se va răci” (24,12).

Această frază se află în discursul care se referă la sfârşitul timpurilor şi care este situat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, chiar acolo unde va începe pătimirea Domnului. Răspunzând la o întrebare a discipolilor, Isus anunţă o mare suferinţă şi descrie situaţia în care s-ar putea afla comunitatea credincioşilor: în faţa evenimentelor dureroase, unii profeţi falşi îi vor înşela pe mulţi, aşa încât vor ameninţa să stingă în inimi caritatea care este centrul întregii Evanghelii.

„Nu mi-ați făcut nimic” de Ermal Meta și Fabrizio Moro [11 februarie 2018, Sanremo]

Ermal Meta și Fabrizio Moro (Sanremo 2018).

Ermal Meta [albanez naturalizat italian] și Fabrizio Moro [italian] au câștigat festivalul de la Sanremo (ediția a 68-lea) de pe 11 februarie 2018 cu piesa „Non mi avete fatto niente” [Nu mi-ați făcut nimic] și vor reprezenta Italia la Eurovision. Piesa este un răspuns la atentatele teroriste din ultimii ani.

Non mi avete fatto niente

A Il Cairo non lo sanno che ore sono adesso
Il sole sulla Rambla oggi non è lo stesso
In Francia c’è un concerto
la gente si diverte
Qualcuno canta forte
Qualcuno grida a morte
A Londra piove sempre ma oggi non fa male
Il cielo non fa sconti neanche a un funerale
A Nizza il mare è rosso di fuochi e di vergogna
Di gente sull’asfalto e sangue nella fogna
E questo corpo enorme che noi chiamiamo Terra
Ferito nei suoi organi dall’Asia all’Inghilterra
Galassie di persone disperse nello spazio
Ma quello più importante è lo spazio di un abbraccio
Di madri senza figli, di figli senza padri
Di volti illuminati come muri senza quadri
Minuti di silenzio spezzati da una voce
Non mi avete fatto niente
Non mi avete fatto niente
Non mi avete tolto niente