Miercurea Cenușii: Dumnezeu în centrul vieţii mele

Evanghelia: Mt 6,1-6.16-18 

Începem astăzi drumul Postului Mare. Un timp potrivit, care durează patruzeci de zile. La capătul său este Paştele: un memorial care reînnoieşte harul pătimirii şi morţii Domnului. Este un timp de penitenţă, care vrea să spună convertire şi luptă împotriva spiritului rău. Şi mai este şi un timp care ne invită să ne întoarcem la Domnul cu toată inima, cu post şi rugăciune. Iată, timpul mântuirii, sau al reconcilierii cu Dumnezeu, a ajuns.

Evanghelia de astăzi ne arată care trebuie să fie atitudinea noastră şi insistă asupra corectitudinii interioare, oferindu-ne şi mijlocul pentru a creşte în această purificare de intenţii: intimitatea cu Tatăl. Evanghelia este cu adevărat foarte frumoasă şi ar trebui să o citim adesea, pentru că ne spune şi care era orientarea însăşi a Domnului Isus, care „nu făcea nimic pentru a fi admirat de oameni, dar trăia în intimitatea Tatălui său. Evanghelistul Matei ne prezintă trei exemple: pomana, rugăciunea şi postul şi scoate în evidenţă în toate trei o tentaţie comună, aş spune normală. Când facem ceva bun, imediat apare în noi dorinţa de a fi stimaţi pentru această faptă bună, de a fi admiraţi: adică de a avea recompensă, o recompensă falsă însă pentru că este glorie umană, satisfacţia noastră, plăcerea noastră. Şi aceasta ne închide în noi înşine, în timp ce ne poartă în afara noastră, pentru că trăim proiectaţi spre ceea ce gândesc alţii despre noi, laudă şi admiră în noi. Domnul ne cere să facem binele pentru că este bine şi pentru că Dumnezeu e Dumnezeu şi ne dă şi modul pentru a trăi astfel: a trăi în raport cu Tatăl. Pentru a face binele noi avem nevoie să trăim în iubirea cuiva. Dacă trăim în iubirea Tatălui, în secret, cu Tatăl, binele îl vom face în mod perfect.

Gândul zilei

Legea sfințeniei

 

„Fiţi sfinţi pentru că eu sunt sfânt” (Lev 11,44.45; 19,2; 20,26).

Se repetă în aceste capitole o altă formulă: „Eu Yahveh sunt cel care sfinţesc” (Lev 20,8; 21,23; 22,9.16.32 şi Ex 31,13).

 

Lev 11 – animalele comestibile şi animalele interzise;

         

Lev 19 – diferite legi, mai ales morale;

Lev 20 – legi despre căsătorie şi cultele străine;

Lev 21 – puritatea preoţilor

Lev 22 – legi despre ofrande;

Lev 25 – anul sabatic şi jubiliar;

 

Lev 25 – câteva legi scrute, apoi binecuvântări şi blesteme.

O serie de practici privind cultul şi prescripţiile morale.

 

Reţinem mai ales prescripţiile morale care se găsesc în principal în Lev 19.

Exigenţa sfinţeniei decurge din proximitatea materială a lui Dumnezeu care locuieşte în mijlocul poporului său; sfinţenia afectează ţara însăşi; şi pentru ea sfinţenia este o obligaţie (Lev 26,34.35) şi el va respinge cu dezgust poporul care ar încălca datoria sa de a fi sfânt. În Lev 26 ţara devine practic un personaj partener sau complice al poporului; prin ea Yahveh binecuvântează sau pedepseşte pe poporul său: „dacă voi veţi urma legile mele... eu vă voi da ploaie şi pământul va da roade” (26,3.4).

 

Declaraţia Papei Benedict al XVI-lea privind retragerea sa

11.02.2013, Vatican (Catholica) - Papa a anunţat luni, 11 februarie 2013, faptul că renunţă la ministerul petrin. Vă oferim traducerea textului declaraţiei sale din această dimineaţă, din cadrul Consistoriului convocat pentru trei canonizări.

 

Iubiţi fraţi, v-am convocat în acest Consistoriu nu doar pentru cele trei canonizări, ci şi pentru a vă comunica o decizie de mare importanţă pentru viaţa Bisericii. După ce mi-am examinat în mod repetat conştiinţa înaintea lui Dumnezeu, am ajuns la certitudinea că puterile mele, datorită vârstei avansate, nu mai sunt potrivite pentru o exercitare adecvată a ministerului petrin.

 

Sunt conştient că acest minister, datorită naturii lui spirituale esenţiale, trebuie să fie îndeplinit nu doar prin cuvinte şi fapte, ci şi, nu mai puţin, prin rugăciune şi suferinţă. Cu toate acestea, în lumea de astăzi, supusă la atât de multe schimbări rapide şi zguduită de probleme de profundă relevanţă pentru viaţa de credinţă, pentru a conduce barca Sfântului Petru şi pentru a proclama Evanghelia, sunt necesare atât puterea minţii cât şi a trupului, putere care în ultimele luni s-a deteriorat în mine până acolo încât a trebuit să îmi recunosc incapacitatea de a îndeplini în mod adecvat slujirea încredinţată mie.

De aceea, şi fiind conştient de gravitatea acestui act, în deplină libertate declar că renunţ la ministerul de Episcop al Romei, Succesor al Sfântului Petru, încredinţat mie de Cardinali în 19 aprilie 2005, astfel că, de la 28 februarie 2013, ora 20.00, Scaunul Romei, Scaunul Sfântului Petru, va fi vacant şi va trebui să fie convocat, de către cei care au competenţa să facă aceasta, un Conclav pentru alegerea noului Pontif Suprem.

 

Iubiţi fraţi, vă mulţumesc sincer, din inimă, pentru toată iubirea şi munca cu care m-aţi susţinut în slujirea mea şi vă cer iertare pentru toate defectele mele. Iar acum, să încredinţăm Sfânta Biserică grijii Păstorului nostru Suprem, Domnul nostru Isus Cristos, şi să o implorăm pe Preasfânta Sa Mamă Maria, pentru ca ea să îi asiste pe Părinţii Cardinali, cu grija ei maternă, în alegerea noului Pontif Suprem. În ceea ce mă priveşte, şi în viitor, doresc să slujesc cu devotament Sfânta Biserică a lui Dumnezeu, printr-o viaţă dedicată rugăciunii.

Papa Benedict al XVI-lea se va retrage din cauza vârstei pe 28 februarie

Papa Benedict al XVI-lea și-a anuntat retragerea, începand cu 28 februarie, și a invocat ca motiv vârsta sa, într-un discurs pronuntat în latina într-un consistoriu la Vatican, a declarat, pentru AFP, purtatorul de cuvant al Sfantului Scaun.

"Papa a anuntat că va renunta la minister la 20,00 (19,00 GMT), 28 februarie. Va începe atunci perioada de 'sede vacante' (loc vacant)", a precizat părintele Federico Lombardi, într-un anunt fără precedent în istoria moderna a Bisericii Catolice.

"După ce mi-am examinat conștiința în fața lui Dumnezeu, în diverse rânduri, am ajuns la certitudinea ca forțele mele, din cauza avansării în vărstă, nu mai sunt apte să exercite de manieră adecvată" misiunea de a conduce Biserica Catolica, a spus Papa Benedict al XVI-lea, în vârstă de 85 de ani, în anuntul său în latina tradus ulterior de Vatican.

Papa a subliniat că "în lumea de azi, subiect al unor schimbari rapide și agitată de întrebari de mare împortantă pentru viața credinței, pentru a conduce barca Sfântului Petru și a predica Evanghelia, vigoarea corpului și a spiritului este de asemenea necesara".

Aceasta vigoare s-a "împuținat în ultimele luni în mine de o asemenea manieră încât trebuie să-mi recunosc încapacitatea de a administra bine ministerul care mi-a fost încredintat", a adaugat Papa.

Sfânta Fecioară Maria de la Lourdes

La 11 februarie 1858 o fată de paisprezece ani, Bernadeta Soubirous, ingenuă şi umilă, care încă nu ştia să citească şi să scrie repede, s-a dus împreună cu o soră şi o colegă să strângă lemne uscate în apropiere de Massabielle, un loc stâncos la periferia localităţii Lourdes, unde, pentru a ajunge, trebuia să se treacă un torent cu picioarele goale. Bernadeta, care suferea de astm, ezita să bage picioarele în apă şi întârzia.

Un foşnet printre copaci a făcut-o să ridice ochii în direcţia grotei din apropiere, unde a zărit "o doamnă", cu faţa radioasă, îmbrăcată în alb, cu o cingătoare albastră, care îi surâdea şi cu care a recitat a treia parte din rozariu, cu rozariul pe care îl purta totdeauna cu ea. Părinţii, cărora sora Bernadetei le-a revelat îndată secretul, i-au interzis mai întâi vizionarei să se întoarcă la grotă, apoi au cedat la lacrimile ei. Apariţia s-a repetat la 18 februarie.

Doamna a surâs la gestul fetei care stropea cu apă sfinţită stânca, apoi i-a spus: "Voiţi să aveţi bunătatea de a veni aici timp de cincisprezece zile?... Nu vă promit să vă fac fericite în această lume, dar în cealaltă". În cursul apariţiilor succesive, Doamna i-a cerut Bernadetei să se roage pentru păcătoşi şi a chemat credincioşii la pocăinţă.

La 25 februarie, a invitat-o să bea dintr-un izvor, arătându-i locul. Bernadeta a scormonit cu unghiile suprafaţa locului: la început a ţâşnit doar un fir de apă tulbure: Bernadeta a băut o înghiţitură şi s-a spălat: era izvorul miraculos de la Lourdes. La 2 martie, doamna i-a zis tinerei să transmită preoţilor dorinţa ei de a se face o procesiune şi de a se construi în acel loc o capelă. Parohul Peyramale s-a arătat neîncrezător şi a tratat-o dur pe Bernadeta: "Spune-i acelei doamne să-ţi spună numele ei", i-a poruncit el. În dimineaţa de 25 martie, Fecioara a dat răspunsul: "Eu sunt Neprihănita Zămislire".

Cu patru ani mai înainte Pius al IX-lea proclamase dogma zămislirii fără pata originală a Fecioarei, iar acum Maria comunica oamenilor titlul cu care voia să fie invocată. În ciuda interzicerii din partea autorităţilor civile (au interogat-o şi ameninţat-o pe Bernadeta; accesul la grotă a fost mai întâi oprit şi apoi, în sfârşit, acceptat din ordinul însuşi al împăratului Napoleon al III-lea), pelerinii alergau acolo din toate părţile şi s-au probat primele fapte miraculoase. La peste o sută de ani distanţă aleargă acolo încă mulţimi imense, pentru a experimenta "miracolul de la Lourdes". (Sgarbossa M., Giovannini L., Sfântul zilei, Edizioni Paoline, 1978; trad. pr. Iosif Agiurgioaei).

 

Mesajul lui Benedict al XVI-lea cu ocazia Zilei Mondiale a Bolnavului (11 feb. 2013)

Iubiţi fraţi şi surori!

1. La 11 februarie 2013, comemorarea liturgică a Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes, se va celebra în formă solemnă, la Sanctuarul marian din Altötting, a XXI-a Zi Mondială a Bolnavului. Această zi este pentru bolnavi, pentru lucrătorii sanitari, pentru credincioşii creştini şi pentru toate persoanele de bunăvoinţă “moment forte de rugăciune, de împărtăşire, de oferire a suferinţei pentru binele Bisericii şi de chemare adresată tuturor să recunoască în persoana fratelui bolnav Faţa Sfântă a lui Cristos care, suferind, murind şi înviind a realizat mântuirea omenirii” (Ioan Paul al II-lea, Scrisoare de instituire a Zilei Mondiale a Bolnavului, 13 mai 1992, 3). În această circumstanţă, mă simt deosebit de apropiat de fiecare dintre voi, dragi bolnavi care, în locurile de asistenţă şi de îngrijire sau şi acasă, trăiţi un dificil moment de încercare din cauza bolii şi a suferinţei. La toţi să ajungă cuvintele încurajatoare ale Părinţilor de la Conciliul Ecumenic al II-lea din Vatican: “Nu sunteţi nici abandonaţi, nici inutili: voi sunteţi chemaţi de Cristos, voi sunteţi imaginea sa transparentă” (Mesaj adresat celor săraci, celor bolnavi şi celor suferinzi).

Cântec pentru papa (2009)

 

În memoria Papei Ioan Paul al II lea.
Înterpreteaza Maria Luisa și Francesca.