Isus salvează omul... |
Sfântul Augustin,
vorbind despre
păcatul strămoşesc,
aduce o asemănare:
Un om a căzut într-o fântână
adâncă
în care era destulă apă
ca să nu se lovească mortal,
dar
nu era destulă ca să se înece.
Strigă după ajutor.
Un prieten îl
aude, se apropie
şi începe cu întrebările:
„Ce ai păţit? Ce s-a întâmplat?
Cum ai ajuns acolo?”
„N-au nici un rost întrebările
astea –
strigă nefericitul din fântână.
Singurul lucru important
este să
găseşti o frânghie
şi să mă scoţi afară, să mă
salvezi”.
A ne întreba:
cum a ajuns primul
om în prăpastia
în care a căzut,
cum se face că am ajuns
şi noi cu toţii împreună cu el în
prăpastie?
Sunt mistere pe care nu le vom
înţelege niciodată.
Dar nu acesta este lucru cel mai
important.
Important este că s-a găsit
cineva
să coboare la noi în prăpastie
şi să ne scoată, să ne salveze.
Acesta este Fiul lui Dumnezeu,
făcut om, Isus Cristos,
pe care noi îl numim Mântuitorul,
adică Salvatorul nostru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu