† Duminica a 22-a de peste an [C]: Darnici, generoși și mărinimoși [31 august 2025]

 

Stând la masă...

Darnici, generoși și mărinimoși

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (31 august 2025)

Lecturi biblice: Ben Sirah 3,17-18.20.28-29; Evrei 12,18-19.21-24a; Evanghelia Luca 14,1.7-14; lecturi biblice

Omilie

Lecturile de astăzi ne avertizează împotriva oricărei forme de mândrie și ne prezintă umilința ca o modalitate de a ne deschide inimile, mințile și mâinile către cei săraci, nevoiași, dezavantajați și marginalizați în societate. Pentru Isus, necesitățile zilnice ale săracilor sunt responsabilitatea personală a fiecăruia dintre noi: „când dai o masă, invită-i pe cei săraci, infirmi, şchiopi, orbi şi vei fi fericit, pentru că ei nu au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepţi!” (Lc 14,13-14), din evanghelia de azi. Prima lectură ne spune că dacă suntem umili, vom găsi generositate înaintea lui Dumnezeu: „Fiule, împlineşte-ţi cu blândeţe lucrările tale! […] Cu cât eşti mai mare, cu atât mai mult să te umileşti şi vei afla har înaintea Domnului!” (Sir 3,17.18). A doua lectură ne provoacă să imităm umilința lui Isus, în misiunea pentru binele fraților săi: „voi v-aţi apropiat de […] Dumnezeului cel viu, de Ierusalimul ceresc […], de Isus, mijlocitorul noii alianţe şi de sângele stropirii” (Evr 12,22-24). În jurul mesei Cuvântului și a pâinii euharistice, comunitatea se adună, cu privirea îndreaptă asupra invitaților la ospăț și apoi se extinde: să fim darnici, generoși și mărinimoși!

† Duminica a 21-a de peste an [C]: Mântuirea este darul lui Dumnezeu [24 august 2025]

 

Poarta strâmtă.

Mântuirea este darul lui Dumnezeu

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (24 august 2025)

Lecturi biblice: Isaia 66,18-21; Evrei 12,5-7.11-13;  Evanghelia Luca 13,22-30; lecturi biblice

Omilie

Salvarea necesită un angajament: e crucea și învierea lui Isus. Ruptă de sub stăpânirea morții, orice om nu este scutit de căutarea dreptății și a sfințeniei. Important nu este când începe căutarea, ci cum și cu ce seriozitate face aceasta. Punctul este cunoașterea Domnului: a ne lăsa conduși de Cuvântul său și a ne schimba viața. Mântuirea nu este limitată la un loc, timp sau persoană. Promisiunile făcute lui Israel privesc toate neamurile. Nu a fost ușor pentru poporului ales să se obișnuiască cu acestă viziune: „Vine timpul să adun toate neamurile şi limbile: ele vor veni şi vor vedea gloria mea. Voi pune între ei un semn şi pe cei eliberaţi dintre ei îi voi trimite la neamuri” (Is 66,18-19), afirmă profetul Isaia. Israel se va închide mereu, din ce în ce mai mult față de această perspectivă, dar calea deschisă de Isus va triumfa în cele din urmă: „Cineva i-a spus: «Doamne, sunt puţini cei mântuiţi?» El le-a spus: «Străduiţi-vă să intraţi pe poarta cea strâmtă, căci vă spun, mulţi vor căuta să intre şi nu vor putea!»” (Lc 13,23-4). „Poarta strâmtă” nu indică un pasaj îngust și greu de trecut. Mai degrabă, este o poartă dificil de găsit. O observi dacă te oprești, dacă îți faci timp să o cauți. În lectura a doua este un răspuns: suferința care sfâșie omul este o suferință care nu are scop? Dumnezeu se comportă cu noi ca pe niște copii, căci el ne iubește. De aceea ne „corectează”: „pe cel pe care îl iubeşte, Domnul îl pedepseşte. […] vă tratează ca pe nişte fii”  (Evr 12,6.7). Bunătatea lui Dumnezeu și harul său se extind la toți copiii, la cei care îl cunosc și îl invocă, căci este un „tată”, spune Cristos. Mântuirea este darul lui Dumnezeu acordat celui care i se încredinţează cu umilință.

† Duminica a 20-a de peste an [C]: Diviziune și conflicte… chiar și în familie [17 august 2025]

Dar... focul este Duhul Sfânt. 

Diviziune și conflicte… chiar și în familie

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (17 august 2025)

Lecturi biblice:  Ieremia 38,4-6.8-10;  Evrei 12,1-4; Evanghelia Luca 12,49-53; lecturi biblice

Omilie

Lecturile acestei duminici evidențiază unul dintre aspectele cele mai dramatice ale experienței credinței: pacea – binele divin prin excelență – nu-i însoțește pe cei fideli lui Dumnezeu, ci conflictele și diviziunile. Evanghelia conține unele dintre cuvintele „dure” ale lui Isus: „Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare. […] Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinaţi: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei” (Lc 12,51.52). Sunt cuvintele Domnului despre viitorul discipolilor care vor fi împedicați de oameni și chiar de propriile lor rude. Va rămâne printre cele mai neînțelese texte. Prima lectură îl înfățișează pe profetul Ieremia și suferința sa: e condamnat și călcat în picioare de cei puternici ai vremii: „atunci ei l-au luat pe Ieremia şi l-au aruncat într-o făntână a lui Machia” (Ier 38,6). Un om persecutat pentru slujirea sa față de adevăr. E o experiența profetică din Vechiul Testament. A doua lectură își îndreaptă atenția asupra alegerii lui Isus care a îndurat răstignirea: „în vederea bucuriei ce îi era propusă, a îndurat crucea” (Evr 12,2). Liturgia Cuvântului își concentrează tema ca un semn de contradicție.

† Adormirea Maicii Domnului [A B C]: Părtași la gloria Mariei [15 august 2025]

Părtași la gloria Mariei

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (15 august 2025)

Lecturi biblice: Apocalips 11,19a; 12,1-6a.10ab; 1Corinteni 15,20-27a; Evanghelia Luca 1,39-56; lecturi biblice

Omilie

Tema lecturilor din această zi este Maria, mama lui Isus și mamă a Bisericii.  Înălțarea Mariei la cer confirmă mesajul pascal. Isus este „pârga” celor înviați (1Cor 15,20). Mama sa este prima care împărtășește destinul său glorios. Domnul este primul, ne amintește sfântul Paul, apoi cei care sunt cu el: „cel dintâi Cristos, după aceea, cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui” (1Cor 15,23). Toți pot împărtăși condiția glorioasă, cu condiția să fie discipoli fideli ai lui Cristos. Printre aceștia, Maria care este Maica Domnului, umila slujitoare, fecioara credincioasă. „Fericirea” nu izvorăște din maternitatea sau din privilegiile ei, ci din credința ei extraordinară, ce ne amintește Elisabeta: „Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!” (Lc 1,45). Prima lectură prezintă o scenă simbolică și grandioasă; în ea, este femeia care dă naștere unui fiului. E femeia-mamă din Apocalips (Ap 11; 12). Maria ne invită să pătrundem planului lui Dumnezeu, nu să rămânem la suprafața evenimentelor. Misterul i-a însoțit existența, dar în loc să-l respingă, a încercat să-i facă loc în sufletul său, să-l îmbrățișeze.

† Duminica a 19-a de peste an [C]: Domnul se apropie: vegheați [10 august 2025]

Domnul se apropie: vegheați

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (10 august 2025)

Lecturi biblice:  Înţelepciunii 18,6-9; Evrei 11,1-2.8-12 [forma scurtă]; Evanghelia Luca 12,35-40 [forma scurtă]; lecturi biblice

Omilie

Liturgiei Cuvântului de astăzi are ca temă comportarea cu atenție susținută, vigilentă, lucrând cu grijă,  conștiincios și prudent: este vegherea. Prima lectură afirmă că eliberarea israeliților din Egipt a corespuns planului lui Dumnezeu, care fusese deja prezis poporului ales. Ei au crezut și s-au pregătit pentru împlinirea sa: „acea noapte a eliberării a fost făcută cunoscută de mai înainte părinţilor noştri” (Înț 18,6). S-au pregătit nu cu arme. Dumnezeu i-a ajutat pe evrei și i-a lovit pe adversarii lor. Evanghelia după Luca prezintă câteva dintre cuvintele lui Isus despre întoarcerea „Fiului Omului”: „să fie coapsele voastre încinse şi făcliile aprinse, iar voi fiţi asemenea oamenilor care-şi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă de îndată ce vine şi bate la uşă!” (Lc 12,35-36). A doua lectură subliniază credința în venirea „împărăției lui Dumnezeu” ca să se realizeze: „credinţa este garanţia realităţilor sperate, dovada realităţilor care nu se văd” (Evr 11,1-2). Iată un exemplu: Abraham a crezut în Dumnezeu „fără să vadă” viitorul spre care se îndrepta. Domnul este o călăuză pentru oricine este dezorientat și se află dificultate. Dumnezeu veghează lângă orice credincios! 

† Duminica a 18-a de peste an [C]: Calea speranței în bunătatea lui Dumnezeu [3 august 2025]

 Parabola bogatului „nebun”

Calea speranței în bunătatea lui Dumnezeu

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (3 august 2025)

Lecturi biblice: Qohelet 1,2; 2,21-23; Coloseni 3,1-5.9-11; Evanghelia Luca 12,13-21; lecturi biblice 

Omilie

Liturgia Cuvântului de astăzi reprezintă o meditație profundă asupra scurtimii vieții și necesității de a nu fi orbiți de falsele siguranțe oferite de resursele umane. Prima lectură proclamă solemn „deșertăciunea” tuturor lucrurilor, în special a bogățiilor. Vechiul Testament ne ajută să reflectăm asupra naturii vieții pământești. Numai dobândind o astfel de conștientizare putem înțelege cu adevărat marele dar al revelației oferit în Isus Cristos și speranța deschisă prin învierea sa. Evanghelia după Luca relatează o parabolă a lui Isus despre durata scurtă a vieții și necesitatea de a ne îmbogăți în fața lui Dumnezeu înainte de a veni moartea. A doua lectură indică bogățiile cerești ca fiind singurele valide și permanente: „căutaţi cele de sus, unde Cristos şade la dreapta lui Dumnezeu!” (Col 3,1). Tema deșertăciunii vieții pătrunde în întreaga liturgia de astăzi, căci este calea speranței în bunătatea lui Dumnezeu!

† Duminica a 17-a de peste an [C]: Rugăciunea este credința în puterea lui Dumnezeu [27 iulie 2025]

În rugăciune... 

Rugăciunea este credința în puterea lui Dumnezeu

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (27 iulie 2025)

Lecturi biblice:  Geneză 18,20-32; Coloseni 2,12-14; Evanghelia Luca 11,1-13; lecturi biblice

Omilie

Cuvântul Domnului de astăzi se dezvoltă în jurul temei rugăciunii. Prima lectură relatează dialogul dintre Abraham și cele trei persoane care îl vizitează la stejarii din Mamre. Abraham mijlocește insistent pentru cetățile Sodoma și Gomora: „Oare îl vei nimici pe cel drept împreună cu cel nelegiuit? Poate că se află cincizeci de drepţi în cetate. […] Poate se vor găsi acolo zece!” A răspuns: «Nu o voi nimici de dragul celor zece!»” (Gen 18,23-24.32). Evanghelia după Luca descrie învățătura lui Isus despre rugăciune. Prezentat de Luca în rugăciune, Isus îi învață pe ucenici să se îndrepte către „Tatăl” cu insistență, căci rugăciunea schimbă ființele și istoria lor: „Tată, sfinţească-se numele tău, vie împărăţia ta!” (Lc 11,2). A doua lectură urcă din nou la botez care este izvorul rugăciunii – „încredințarea” lui Isus pe cruce în mâinile lui Dumnezeu: „înmormântaţi fiind împreună cu el prin botez, aţi şi fost înviaţi, prin credinţă, împreună cu el, prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, cel care l-a înviat pe el din morţi” (Col 2,12). E „credinţa în puterea lui Dumnezeu”. Domnul este milostiv: ne iartă păcatele!