† Duminica a 20-a de peste an [C]: Diviziune și conflicte… chiar și în familie [17 august 2025]

Dar... focul este Duhul Sfânt. 

Diviziune și conflicte… chiar și în familie

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (17 august 2025)

Lecturi biblice:  Ieremia 38,4-6.8-10;  Evrei 12,1-4; Evanghelia Luca 12,49-53; lecturi biblice

Omilie

Lecturile acestei duminici evidențiază unul dintre aspectele cele mai dramatice ale experienței credinței: pacea – binele divin prin excelență – nu-i însoțește pe cei fideli lui Dumnezeu, ci conflictele și diviziunile. Evanghelia conține unele dintre cuvintele „dure” ale lui Isus: „Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci dezbinare. […] Căci, de acum înainte, cinci dintr-o casă vor fi dezbinaţi: trei împotriva a doi şi doi împotriva a trei” (Lc 12,51.52). Sunt cuvintele Domnului despre viitorul discipolilor care vor fi împedicați de oameni și chiar de propriile lor rude. Va rămâne printre cele mai neînțelese texte. Prima lectură îl înfățișează pe profetul Ieremia și suferința sa: e condamnat și călcat în picioare de cei puternici ai vremii: „atunci ei l-au luat pe Ieremia şi l-au aruncat într-o făntână a lui Machia” (Ier 38,6). Un om persecutat pentru slujirea sa față de adevăr. E o experiența profetică din Vechiul Testament. A doua lectură își îndreaptă atenția asupra alegerii lui Isus care a îndurat răstignirea: „în vederea bucuriei ce îi era propusă, a îndurat crucea” (Evr 12,2). Liturgia Cuvântului își concentrează tema ca un semn de contradicție.

† Adormirea Maicii Domnului [A B C]: Părtași la gloria Mariei [15 august 2025]

Părtași la gloria Mariei

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (15 august 2025)

Lecturi biblice: Apocalips 11,19a; 12,1-6a.10ab; 1Corinteni 15,20-27a; Evanghelia Luca 1,39-56; lecturi biblice

Omilie

Tema lecturilor din această zi este Maria, mama lui Isus și mamă a Bisericii.  Înălțarea Mariei la cer confirmă mesajul pascal. Isus este „pârga” celor înviați (1Cor 15,20). Mama sa este prima care împărtășește destinul său glorios. Domnul este primul, ne amintește sfântul Paul, apoi cei care sunt cu el: „cel dintâi Cristos, după aceea, cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui” (1Cor 15,23). Toți pot împărtăși condiția glorioasă, cu condiția să fie discipoli fideli ai lui Cristos. Printre aceștia, Maria care este Maica Domnului, umila slujitoare, fecioara credincioasă. „Fericirea” nu izvorăște din maternitatea sau din privilegiile ei, ci din credința ei extraordinară, ce ne amintește Elisabeta: „Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!” (Lc 1,45). Prima lectură prezintă o scenă simbolică și grandioasă; în ea, este femeia care dă naștere unui fiului. E femeia-mamă din Apocalips (Ap 11; 12). Maria ne invită să pătrundem planului lui Dumnezeu, nu să rămânem la suprafața evenimentelor. Misterul i-a însoțit existența, dar în loc să-l respingă, a încercat să-i facă loc în sufletul său, să-l îmbrățișeze.

† Duminica a 19-a de peste an [C]: Domnul se apropie: vegheați [10 august 2025]

Domnul se apropie: vegheați

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (10 august 2025)

Lecturi biblice:  Înţelepciunii 18,6-9; Evrei 11,1-2.8-12 [forma scurtă]; Evanghelia Luca 12,35-40 [forma scurtă]; lecturi biblice

Omilie

Liturgiei Cuvântului de astăzi are ca temă comportarea cu atenție susținută, vigilentă, lucrând cu grijă,  conștiincios și prudent: este vegherea. Prima lectură afirmă că eliberarea israeliților din Egipt a corespuns planului lui Dumnezeu, care fusese deja prezis poporului ales. Ei au crezut și s-au pregătit pentru împlinirea sa: „acea noapte a eliberării a fost făcută cunoscută de mai înainte părinţilor noştri” (Înț 18,6). S-au pregătit nu cu arme. Dumnezeu i-a ajutat pe evrei și i-a lovit pe adversarii lor. Evanghelia după Luca prezintă câteva dintre cuvintele lui Isus despre întoarcerea „Fiului Omului”: „să fie coapsele voastre încinse şi făcliile aprinse, iar voi fiţi asemenea oamenilor care-şi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă de îndată ce vine şi bate la uşă!” (Lc 12,35-36). A doua lectură subliniază credința în venirea „împărăției lui Dumnezeu” ca să se realizeze: „credinţa este garanţia realităţilor sperate, dovada realităţilor care nu se văd” (Evr 11,1-2). Iată un exemplu: Abraham a crezut în Dumnezeu „fără să vadă” viitorul spre care se îndrepta. Domnul este o călăuză pentru oricine este dezorientat și se află dificultate. Dumnezeu veghează lângă orice credincios! 

† Duminica a 18-a de peste an [C]: Calea speranței în bunătatea lui Dumnezeu [3 august 2025]

 Parabola bogatului „nebun”

Calea speranței în bunătatea lui Dumnezeu

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (3 august 2025)

Lecturi biblice: Qohelet 1,2; 2,21-23; Coloseni 3,1-5.9-11; Evanghelia Luca 12,13-21; lecturi biblice 

Omilie

Liturgia Cuvântului de astăzi reprezintă o meditație profundă asupra scurtimii vieții și necesității de a nu fi orbiți de falsele siguranțe oferite de resursele umane. Prima lectură proclamă solemn „deșertăciunea” tuturor lucrurilor, în special a bogățiilor. Vechiul Testament ne ajută să reflectăm asupra naturii vieții pământești. Numai dobândind o astfel de conștientizare putem înțelege cu adevărat marele dar al revelației oferit în Isus Cristos și speranța deschisă prin învierea sa. Evanghelia după Luca relatează o parabolă a lui Isus despre durata scurtă a vieții și necesitatea de a ne îmbogăți în fața lui Dumnezeu înainte de a veni moartea. A doua lectură indică bogățiile cerești ca fiind singurele valide și permanente: „căutaţi cele de sus, unde Cristos şade la dreapta lui Dumnezeu!” (Col 3,1). Tema deșertăciunii vieții pătrunde în întreaga liturgia de astăzi, căci este calea speranței în bunătatea lui Dumnezeu!

† Duminica a 17-a de peste an [C]: Rugăciunea este credința în puterea lui Dumnezeu [27 iulie 2025]

În rugăciune... 

Rugăciunea este credința în puterea lui Dumnezeu

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (27 iulie 2025)

Lecturi biblice:  Geneză 18,20-32; Coloseni 2,12-14; Evanghelia Luca 11,1-13; lecturi biblice

Omilie

Cuvântul Domnului de astăzi se dezvoltă în jurul temei rugăciunii. Prima lectură relatează dialogul dintre Abraham și cele trei persoane care îl vizitează la stejarii din Mamre. Abraham mijlocește insistent pentru cetățile Sodoma și Gomora: „Oare îl vei nimici pe cel drept împreună cu cel nelegiuit? Poate că se află cincizeci de drepţi în cetate. […] Poate se vor găsi acolo zece!” A răspuns: «Nu o voi nimici de dragul celor zece!»” (Gen 18,23-24.32). Evanghelia după Luca descrie învățătura lui Isus despre rugăciune. Prezentat de Luca în rugăciune, Isus îi învață pe ucenici să se îndrepte către „Tatăl” cu insistență, căci rugăciunea schimbă ființele și istoria lor: „Tată, sfinţească-se numele tău, vie împărăţia ta!” (Lc 11,2). A doua lectură urcă din nou la botez care este izvorul rugăciunii – „încredințarea” lui Isus pe cruce în mâinile lui Dumnezeu: „înmormântaţi fiind împreună cu el prin botez, aţi şi fost înviaţi, prin credinţă, împreună cu el, prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, cel care l-a înviat pe el din morţi” (Col 2,12). E „credinţa în puterea lui Dumnezeu”. Domnul este milostiv: ne iartă păcatele!

† Duminica a 16-a de peste an [C]: Să-i slujim Domnului ascultându-i cuvântul [20 iulie 2025]

Isus, Marta și Maria.

Să-i slujim Domnului ascultându-i cuvântul

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (20 iulie 2025)

Lecturi biblice: Geneză 18,1-10a;  Coloseni 1,24-28; Evanghelia Luca 10,38-42; lecturi biblice

Omilie

Cuvântul de astăzi se concentrează asupra învățăturii biblice conform căreia a-l sluji pe Dumnezeu înseamnă în primul rând a-l primi în viața noastră. Dar trebuie mai întâi să înțelegem modul corect de a-l primi. Prima lectură relatează vizita celor trei îngeri în formă umană la Abraham, la stejarii din Mamre: „iată, trei bărbaţi stăteau în picioare aproape de el. I-a văzut şi a alergat de la intrarea în cort ca să-i întâmpine şi s-a prosternat până la pământ” (Gen 18,2). Evanghelia după Luca descrie vizita lui Isus în casa Martei și Mariei, două surori care fiecare îl primește în mod diferit: „Marta era ocupată cu multele griji ale casei” (Lc 10,40); „Maria stând la picioarele Domnului, îi asculta cuvântul” (Lc 10,39). A doua lectură prezintă slujirea apostolică de evanghelizare și suferință acceptată din iubire pentru Biserică: „acum mă bucur în pătimirile mele pentru voi şi împlinesc ceea ce lipseşte suferinţelor lui Cristos în trupul meu pentru trupul său, care este Biserica” (Col 1,24). Firul tematic care unește prima lectură și evanghelia este ușor de identificat: vizita lui Dumnezeu și acceptarea umană – Abraham îl primește pe Dumnezeu în vizita celor trei figuri misterioase; Marta și Maria îl primesc pe Dumnezeu în persoana lui Isus, care intră în casa lor ca oaspete… Să-i slujim Domnului ascultându-i cuvântul!

† Duminica a 15-a de peste an [C]: Isus este „icoana” milostivirii lui Dumnezeu [13 iulie 2025]

Samariteanul milostiv.

 Isus este „icoana” milostivirii lui Dumnezeu

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (13 iulie 2025)

Lecturi biblice: Deuteronom 30,10-14; Coloseni 1,15-20; Evanghelia Luca 10,25-37; lecturi biblice

Omilie

Liturgia de astăzi dezvoltă în jurul conceptului de „aproapele” dubla semnificație divină și umană: Dumnezeu a devenit aproapele omului prin Fiul său, Isus Cristos și omul devine aproapele omului în solidaritate. Prima lectură este ultimul discurs a lui Moise când afirmă venirea cuvântului lui Dumnezeu tot mai aproape de poporul său: este „în gura ta şi în inima ta, ca s-o împlineşti” (Dt 30,14). Evanghelia se concentrează asupra dublei întrebări puse de învățătorul Legii despre viața veșnică și identitatea aproapelui. Răspunsul dat de Isus este parabola bunului samaritean: aproapele nu este cel care este aproape de noi, ci cel de care ne apropiem. Domnul spune: „Du-te şi fă şi tu la fel!” (Lc 10,37). Apostolul Paul descrie rolul lui Cristos în istorie pornind de la două pietre de temelie: este începutul creației, primatul asupra cosmosului, centrul universal de gravitație al tuturor creaturilor – „El este mai înainte de toate şi toate subzistă în el” (Col 1,17), dar și orizontul și scopul ultim al Bisericii – „este capul trupului, al Bisericii” (Col 1,18). Isus este „icoana” milostivirii lui Dumnezeu cel „nevăzut”!