Surâs de copil... |
Doamne,
Eşti bănuit că manipulezi oamenii
prin constrângerea şi frica de infern:
Tu nu îi atragi decât prin iubire.
Eşti bănuit de complicitate
La moartea fiinţelor dragi:
Tu nu ai conivenţă decât cu viaţa lor.
Se spune că eşti meschin şi scotocitor de conştiinţă:
mediocrităţile noastre nu mobilizează decât tandreţea ta.
Se crede că ai fi inamic al bucuriei:
Tu îi eşti sursa.
Eşti incriminat de a fi opiumul oprimaţilor:
Tu eşti însufleţitorul atâtor mişcări de eliberare…
Se crede că ai fi contrariat şi gelos
pe cercetările noastre ştiinţifice:
Tu oferi omului un univers infinit de explorat.
Ni te imaginăm ranchiunos:
Tu ierţi aşa cum noi respirăm.
Se crede că eşti rece ca un monarh:
Tu eşti înfocat ca un îndrăgostit.
Se crede că eşti iniţiatorul inchiziţiei:
Tu îi eşti victima.
Ni te imaginăm un fel de bunic indulgent:
Tu eşti tânăr, sărac, cerşetor.
Eşti incriminat că eşti un colac de salvare:
Tu ne înveţi să înotăm.
Se pretinde că tu eşti „ceva dincolo de noi”:
Tu eşti cineva în lăuntrul nostru.
Eşti căutat la cei drepţi:
Tu locuieşti la cei păcătoşi.
Eşti căutat la catedrele de teologie:
Tu eşti aşezat în iarbă la banchetul îndrăgostiţilor.
Eşti căutat având în mână trăsnetul şi biciul:
Tu cânţi un cântec, cu o „trestie frântă”.
Eşti căutat într-un cimitir:
Tu însoţeşti pe cale doi călători rătăciţi.
Am vrea să te prindem în plasa cuvintelor noastre:
Tu te aşezi pe surâsul copiilor.
Eşti bănuit că manipulezi oamenii
prin constrângerea şi frica de infern:
Tu nu îi atragi decât prin iubire.
Eşti bănuit de complicitate
La moartea fiinţelor dragi:
Tu nu ai conivenţă decât cu viaţa lor.
Se spune că eşti meschin şi scotocitor de conştiinţă:
mediocrităţile noastre nu mobilizează decât tandreţea ta.
Se crede că ai fi inamic al bucuriei:
Tu îi eşti sursa.
Eşti incriminat de a fi opiumul oprimaţilor:
Tu eşti însufleţitorul atâtor mişcări de eliberare…
Se crede că ai fi contrariat şi gelos
pe cercetările noastre ştiinţifice:
Tu oferi omului un univers infinit de explorat.
Ni te imaginăm ranchiunos:
Tu ierţi aşa cum noi respirăm.
Se crede că eşti rece ca un monarh:
Tu eşti înfocat ca un îndrăgostit.
Se crede că eşti iniţiatorul inchiziţiei:
Tu îi eşti victima.
Ni te imaginăm un fel de bunic indulgent:
Tu eşti tânăr, sărac, cerşetor.
Eşti incriminat că eşti un colac de salvare:
Tu ne înveţi să înotăm.
Se pretinde că tu eşti „ceva dincolo de noi”:
Tu eşti cineva în lăuntrul nostru.
Eşti căutat la cei drepţi:
Tu locuieşti la cei păcătoşi.
Eşti căutat la catedrele de teologie:
Tu eşti aşezat în iarbă la banchetul îndrăgostiţilor.
Eşti căutat având în mână trăsnetul şi biciul:
Tu cânţi un cântec, cu o „trestie frântă”.
Eşti căutat într-un cimitir:
Tu însoţeşti pe cale doi călători rătăciţi.
Am vrea să te prindem în plasa cuvintelor noastre:
Tu te aşezi pe surâsul copiilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu