vineri, 13 ianuarie 2017

† Duminica a 2-a de peste an (A): „Iată-l pe Mielul lui Dumnezeu” [15.01.2017]


Ioan Botezătorul îl indică pe Cristos - de Domenico Zamperi,
supranumit „il Domenichino”;
pictură păstrată în bazilica Sant' Andrea della Valle, din Roma.

Evanghelia Ioan 1,29-34: În acel timp, Ioan l-a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată-l pe mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii! Acesta este cel despre care am spus: «După mine vine un bărbat care a fost înaintea mea, pentru că era mai înainte de mine. Eu nu-l cunoşteam, dar am venit să botez cu apă, ca, prin aceasta, el să fie făcut cunoscut lui Israel»”. Ioan a dat mărturie, spunând: „Am văzut Duhul coborând ca un porumbel din cer şi a rămas deasupra lui. Eu nu-l cunoşteam, însă cel care m-a trimis să botez cu apă, el mi-a zis: «Acela deasupra căruia vei vedea Duhul coborând şi rămânând peste el, el este cel care botează în Duhul Sfânt». Eu am văzut şi am dat mărturie: acesta este Fiul lui Dumnezeu”.

Omilie

Întrăm astăzi în timpul de peste an. Acest Isus căruia i-am sărbători naşterea are o veste bună pentru întreaga omenirea. Este veste bună care a fost anunţată păstorilor și apoi magilor. Evangheliile ne fac să descoperim minunile pe care Domnul le-a făcut pentru mântuirea lumii.

Această eliberare a fost deja anunţată de câteva secole de profetul Isaia. Am auzit mesajul său adresat unui popor care a fost deportat într-o ţară străină. El a fost victimă a tot felul de ostilități. Dar Dumnezeu vede suferinţa a lor săi şi trimite pe profetul său să-i anunţe eliberarea. Toți, chiar cei mai umili şi cei mai dispreţuiți oameni, sunt duși să descoperi că ei sunt de mare preț în ochii lui Dumnezeu.


Avem un mesaj de speranţă pentru toţi prizonierii şi exclușii din ziua de azi. Ne gândim la toți cei care s-au afundat din cauza reputației rele a trecutului şi a acţiunilor lor. Dar Domnul nu i-a abandonat. Le-a trimis profeți, preoţi, martori pentru a le spune că ei sunt de mare preț în ochii lui Dumnezeu. Nu vrea să se piardă nici unul; şi el contează pe noi ca să fim purtători de speranţă şi de lumină pentru întreaga omenire.

Este mesajul de speranţă pe care îl găsim în scrisoarea sfântului Paul către Corintieni. Se adresează noilor convertiţi. Printre ei, se găsesc sunt oameni de rând, persoane nepotrivite. Lumea îi dispreţuiește; dar sunt duși să descopere că Cristos a venit pentru toţi. Și unii și alții sunt invitați să devină discipoli şi misionari. Isus i-a chemat la sfințenie, inclusiv pe cei care au căzut foarte mult. Ei au toți un loc de preţ în ochii lui Dumnezeu.

Evanghelia din această duminică ne arată pe Isus venind către Ioan Botezătorul. Nu uităm că numele lui Isus înseamnă: „Domnul salvează”. Or, iată, în această zi, noi vedem întâlnind omenirea rănită de păcatul său. Isus i-a iniţiativa. Omenirea are nevoie să fie salvată. Noi constatăm în fiecare zi. Riscăm poate să ne descurajăm căci mântuirea ne pare foarte departe. Dar sfântul Ioan ne aminteşte că Dumnezeu nu abandonează pe nimeni. El „ne-a iubit mai întâi”. Am sărbătorit Crăciun: este năvălirea lui Dumnezeu printre oameni pentru a le aduce mântuirea.

Acest lucru îl descoperă în Isus și Ioan Botezătorul într-o lumină nouă. L-am auzit de două ori: „Eu nu-l cunoşteam”. Şi totuşi, ei erau verișori; s-au întâlnit în copilărie. Au avut asemenea experienţe. În relaţiile noastre, pot exista și persoane pe care știm bine că le cunoaștem. Dar după un anumit timp, vom descoperi într-o lumină nouă. Nu ne-am imaginat niciodată că le regăsim astfel.

Când Ioan Botezătorul ne spune că el nu-l cunoștea pe Isus, voia să ne spună despre misterul său. El descoperă în el pe „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii”. În el, este promisiunea lui Isaia care se realizează dincolo de toate așteptările noastre. Cristos ia asupra sa toate păcatele lumii ca să ne elibereze. Într-o zi, va spune că „Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască ceea ce era pierdut”. Vestea cea bună este că Cristos nu este numai un personaj din trecut. El continuă să ne întâlnească în centrul vieţii noastre, în bucuriile şi în încercările noastre.

Dar pentru a-l găsi pe Cristos, trebuie să-l căutăm sau mai degrabă să lăsăm să fim căutați de el. Întodeauna este acolo. El vrea să ni se alăture. Dar de multe ori suntem în altă parte. Astăzi suntem invitaţi să primim această prezenţa a lui Cristos pentru a fi martori spre cei care nu îi cunoaștem. Cel mai bun loc pentru el este să-l întâlnim în Euharistie. Este un cadou pe care ni-l oferă gratuit pentru a perpetua prezenţa sa între noi. Cu cât ne apropiem de Euharistie, cu atât noi ne acomodăm să fim ca și el și cu atât vom crește prezenţa şi iubirea noastră.

În această zi, te rugăm, Doamne: „Ajută-ne să reluăm intimitatea cea mai mare cu tine, mai puțin neobișnuit, mai puțin prin surprindere. Dă-ne foame după tine. Dă-ne sete după Cuvântul tău. Fă-ne să trăim cu tine, familiar, cu bucurie, în intimitatea cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt”. Amin.



(pr. Jean Compazieu [2017]; tradus din limba franceză de pr. Isidor Chinez; sursă:

http://dimancheprochain.org/6614-homelie-du-2eme-dimanche-du-temps-ordinaire-2/).




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu