Predica lui Ioan Botezătorul (Lc 3,10-18) este în acelaşi timp anunţarea unei veşti pline de bucurie şi o ameninţare a judecăţii. „Vine unul care este mai puternic decât mine şi vă va boteza în Duhul Sfânt şi foc”: aceasta este vestea bună. Dar şi o judecată: „Are în mână lopata pentru a-şi curăţa aria”. În faţa judecăţii iminente apare întrebarea: „Ce trebuie să facem?” Pentru Luca această întrebare este de actualitate continuă. De fapt iminenţa judecăţii nu este caracteristica sfârşitului timpurilor, dar a oricărui moment al istoriei noastre: ca şi Isus începe o istorie densă de semnificaţie salvifică şi bogată în posibilitatea unor consecinţe incalculabile. Reluăm întrebarea: ce trebuie să facem pentru a-l primi pe Cristos care vine şi pentru a scăpa de judecată? Răspunsul lui Luca, de mare simplitate, poartă spre concret şi cotidian. Invitaţia precedentă a lui Ioan Botezătorul (din evanghelia de duminica trecută) era globală, de natură profetică: convertiţi-vă. Acum invitaţia sa este didactică, concretizează convertirea, exemplificând-o, o introduce în cotidian şi o aplică situaţiilor particulare ale diferitelor categorii de persoane. Acesta este un efort pe care fiecare cititor al evangheliei trebuie să ştie să-l facă dacă vrea ca Cuvântul să atingă cu adevărat şi în mod concret viaţa sa.
Ioan Botezătorul nu impune separări sau fuga de lume, nu invită pe nimeni să-l urmeze în deşert. Mulţimilor le recomandă, coborând la practică, iubirea fraternă şi împărtăşirea: „Cine are două haine să dea una celui care nu are, şi cine are de mâncare să facă la fel”. Celor care percepeau taxe – muncă obişnuită considerată impură – nu le spune să-şi schimbe meseria, ci simplu le recomandă să nu se lase corupţi şi să nu profite de poziţia lor: „Să nu cereţi nimic în plus decât a fost fixat!” Iar soldaţilor le recomandă să nu auzeze de forţa lor, nici să fie violenţi, dar să se mulţumească cu solda lor. Dându-şi seama apoi că lumea se întreabă dacă nu cumva el este Mesia, Ioan botezătorul distrage imediat atenţia de la sine pentru a o orienta spre un altul: mai puternic, care botează cu Duhul Sfânt şi cu foc. Prezentarea figurii lui Ioan Botezătorul ca o săgeată în direcţia lui Cristos, este un dat constant în toate evangheliile. Funcţia sa este de a deschide strada lui Cristos: odată ce a ajuns el, Ioan nu mai are de zis nimic. (Sursa: mons. Bruno Maggioni; trad. pr. Isidor Chinez).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu