Universalitatea Bisericii în credință
pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] (6 ianuarie 2022)
Lecturi biblice: Isaia 60,1-6; Efeseni 3,2-3a.5-6; Evanghelia Matei 2,1-12; lecturi biblice
Omilie
Celebrăm astăzi Epifania Domnului. Este sărbătoarea chemării universale de al întâlni și a cunoaște pe Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care s-a făcut om la Betleem. Noi, latinii indicăm prin termenul apariție sau manifestare, grecii îl numesc epifanie. Domnul nostru s-a manifestat în public. Sfântul Augustin spunea despre solemnitatea de astăzi: „Acum câteva zile am sărbătorit Nașterea Domnului, în această zi celebrăm cu solemnitate manifestarea lui la păgâni... Păstorii sunt conduși prin anunțul unui înger, magii păgâni prin apariția unei stele”. Cristos se descoperă ca mântuitor unor magi babilonieni sau persani…
Cele trei lecturi biblice dezvăluie sensul nașterii lui Isus din perspectiva destinului popoarelor chemate să se adune în planul lui Dumnezeu. Profetul Isaia prezintă Ierusalimul ca destinație a pelerinajului tuturor popoarelor. Într-un sens, devine centrul lumii cu lumina ce strălucește asupra ei: „căci lumina ta vine şi gloria Domnului răsare deasupra ta!” (Is 60,1). Concluzia oracolului profetic: darurile oferite de popoarele în pelerinaj la Ierusalim – aur și tămâie – ele apar în Evanghelia în mâinile magilor atrași de misterul grotei din Betleem, dorind să-l adore pe regele iudeilor, simțind că el este regele lor. Lectura a doua revine cu aceeași temă: destinația universală a credinței în Cristos. Sfântul Paul ne zice că, chemându-i la Betleem, Dumnezeu a voit să arate că misterul mântuirii în Isus Cristos trebuie să lumineze toate popoarele pământului: „prin revelaţie, mi-a fost făcut cunoscut misterul […] că păgânii sunt împreună-moştenitori, formează un singur trup şi sunt împreună părtaşi ai promisiunii, în Cristos Isus, prin evanghelie” (Ef 3,3.6). Astăzi sărbătorim universalitatea Bisericii în credință!
În prima lectură (Is 60,1-6) profetul prevestește că Ierusalimul, orașul sfânt, este invitat să contemple pelerinajul națiunilor spre templu lui Dumnezeu, avansând în lungul șir spre lumina care iese din cetate. Este perioada întoarcerii din exilul babilonic. Țara a fost parțial reconstruită, viața Israelului s-a reluat, templu a fost din nou ridicat,… dar în mijlocul greutăților și a sărăciei… Este planul Domnului ca Israelul să lupte și să se „descurce”? Unde sunt promisiunile profetice ale unui viitor strălucit? Dar Cuvântul lui Dumnezeu începe să se clarifice, să-și deschidă noi perspective. Profetul vede toate popoarele ca fiind scufundate în ceață, în întuneric. Singura cetate care strălucește este Ierusalimul: acea lumină a lui Dumnezeu, a prezenței sale splendide, a Cuvântului său care se reflectă asupra lumii: „Ridică-te, luminează-te, Ierusalime, căci lumina ta vine şi gloria Domnului răsare deasupra ta! [...] Peste tine va răsări Domnul şi gloria lui se va vedea deasupra ta” (v. 1-2). Se ridică din descurajare și se lasă luminat de gloria Domnului! Toate popoarele vor fi luminate de strălucirea sa. Adevărata ei bogăție este prezența Domnului. Sărbătoarea ne amintește că Isus este adevărata lumină care strălucește în lumea întreagă. Biserica ne propune această lectură în sărbătoarea Epifaniei: din Israel, se răspândește în lume lumina popoarelor – este Isus. „Cristos este lumina popoarelor – ne amintește Conciliul Vatican al II-lea – care străluceşte pe chipul Bisericii” (Lumen Gentium 1). Suntem invitați să primim această splendidă lumină, spre a o radia în jurul nostru!
Pentru apostolul Paul, cuvântul „mister” nu indică o realitate ascunsă și ciudată, dar planul lui Dumnezeu de mântuire care s-a realizat prin Isus. Acum poate fi anunțat tuturor popoarelor: nu mai este vestea rezervată doar poporului ales, ci descoperită neamurilor păgâne. În Scrisoarea către Efeseni (Ef 3,2-3a.5-6) citim că misterul lui Cristos a fost descoperit păgânilor și, prin urmare, și ei sunt acum părtași la promisiunii făcute poporului ales, Israel: „prin revelaţie, mi-a fost făcut cunoscut misterul care nu a fost cunoscut fiilor oamenilor din celelalte generaţii aşa cum este revelat acum sfinţilor săi apostoli şi profeţi prin Duhul: că păgânii sunt împreună-moştenitori, formează un singur trup şi sunt împreună părtaşi ai promisiunii, în Cristos Isus, prin evanghelie” (v. 3.5-6). Apostolul stabilește o graniță precisă: la plinătatea timpului, misterul voinței lui Dumnezeu de a aduna toate popoarele într-un singur trup, prin crucea Fiului său, este descoperit apostolilor și slujitorilor Cuvântului noii alianțe. Nașterea lui Isus în Betleem reprezintă începutul unificării familiei umane, readusă la unitatea originară, care trece prin adunarea comunității creștine în jurul apostolilor. Toate națiunile de orice rasă, cultură, religie, sunt invitate să construiască noul popor a lui Dumnezeu, să formeze „un singur trup”: apostolul Paul numește „trupul Domnului”.
În Evanghelia după Matei (Mt 2,1-12) ne este relatată sosirea magilor la Betleem. Are o semnificație importantă: lumina Evangheliei, simbolizată prin venirea stelei, trebuie să lumineze toate națiunile. Cine erau magii? Poate astronomi babilonieni sau persani conștienți de așteptarea unui salvator din partea poporului evreu?! Ei cred că descoperă semnul nașterii sale în înfățișarea unei stele misterioase… Sunt în căutare… Ei vin de departe, întrebând… Sunt oameni care se lasă mișcați de întrebări, caută… Așa au pornit la drum... Ei urmăresc stelele… urmăresc o stea anume… Acum apare evanghelistul Matei care spune: „După ce s-a născut Isus în Betleemul Iudeii în zilele lui Irod, regele, iată că au ajuns la Ierusalim nişte magi din Răsărit şi întrebau, spunând: «Unde este regele nou-născut al iudeilor? Căci am văzut steaua lui la răsărit şi am venit să-l adorăm»” (v. 1-2). Căutarea magilor îl face pe Irod să se tulbure. De frică, regele a închis orașul; se temea pentru puterea sa. „Adunându-i pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului, a căutat să afle de la ei unde avea să se nască Cristos. I-au spus: «În Betleemul Iudeii»” (v. 4-5). Străinii descoperă pe Cristos în Betleem, în timp ce iudeii, cu toate profețiile lor, rămân indiferenți și chiar ostili: refuză salvatorul… Istoria magilor trebuie citită ca o reflecție teologică pe care autorul a făcut-o despre mântuirea purtată de Isus tuturor popoarelor străine, nu Israelului. Intenția evanghelistului este aceea de a expune în fapt modul de a accentua necredința iudeilor…
Să privim steaua: a luminat noaptea magilor sau înţelepţilor din Răsărit care îl caută pe Dumnezeu cu o inimă sinceră. Misterul acelei stele ni-l descoperă teologia şi nu astronomia. Steaua luminoasă prezentă în legendele despre naşterea unor personaje importante, ca împăraţi din lumea greco-romană – și Palestina este aici –, au o semnificaţie biblică precisă. Este steaua profetizată de Balaam, fiul lui Beor, bărbatul cu ochi pătrunzători, despre care vorbeşte Scriptura: „Îl văd, dar nu acum, îl privesc, dar nu de aproape. O stea răsare din Iacob, un sceptru se ridică din Israel” (Num 24,17). Steaua este simbolul regelui mesianic iar lumina sa strălucește. Dumnezeu luminează, face să strălucească gloria sa peste toate popoarele.
Magii „au plecat pe alt drum în ţara lor” (v. 12). Alt drum de urmat... odată ce experimentezi bucuria întâlnirii ce luminează viața și sensul ei!… Un alt răspuns la cele mai profunde așteptări… Astăzi sărbătorim universalitatea Bisericii în credința în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu!
Bibliografia [anul C]: Associazione “il filo – gruppo laico di ispirazione cristiana” - Napoli – www.ilfilo.org; Armellini F. (http://www.qumran2.net; Anno Liturgico C Archivi – commentivangelodomenica.it); Biblia, Sapientia, Iași 2013; Bianco E., Accogliere la parola. Anno C, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1997; Bono L., Preparare insieme l’omelia (C) 1977 it; Cantalamessa R. (http://www.qumran2.net); Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Ceccarelli M. (http://www.donmarcoceccarelli.it); Compazieu J. (http://dimancheprochain.org); Cortesi A., (https://alessandrocortesi2012.wordpress.com); Dumea C. (www.calendarcatolic.ro; www.pastoratie.ro); Farinella P., http://www.paolofarinella.eu; Garcìa J. M. (http://www.catechistaduepuntozero.it); Lasconi T. (http://www.paoline.it/blog/liturgia); Lectio divina (https://www.donbosco.it); Lucaci A. (http://ro.radiovaticana.va); Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; Maggioni B. (http://www.qumran2.net); Masetti N., Guidati dalla Parola, EMP, Padova 1995; Mela R., http://www.settimananews.it/ascolto-annuncio; Orestano C. F. (http://www.monasterodiruviano.it); Piccolo G., (http://www.clerus.va); Predici și omilii (https://www.elledici.org); Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014; Sacchi A., http://nicodemo.net; Tessarolo A., (ed) Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N. (http://thierry.jallas.over-blog.com).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu