pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (6 ianuarie 2025)
Lecturi biblice: Isaia 60,1-6; Efeseni 3,2-3a.5-6; Evanghelia Matei 2,1-12; lecturi biblice
Omilie
Cele trei lecturi ale manifestării Domnului Cristos [Epifania] ne stimulează să privim înainte, să ridicăm capul pentru a privi zorii zilei celei noi ce luminează istoria oamenilor și a popoarelor. Vederea Ierusalimului care, îmbrăcat în lumină, luminează calea poporului, este prima lectură. Păgânii sunt chemați să facă parte la moștenirea sfinților: este a doua lectură. Sosirea la Ierusalim a străinilor – numiți magi – în căutarea lui Mesia, este evanghelia de astăzi. Sunt mărturii ale gernenilor de viață care se nasc între crăpăturile unei umanități prea des închise în frică. Să ne deschidem Domnului în lumina sa!
În prima lectură (Is 60,1-6), Ierusalimul este invitat să se ridice din josnicie și să se îmbrace cu haine somptuoase strălucind de lumină: „ridică-te, luminează-te, Ierusalime, căci lumina ta vine şi gloria Domnului răsare deasupra ta!” (v. 1). Lumina amintește de mântuire și de viață. Fără lumină mergi în întuneric. „Vino la lumină” – reprezintă saltul primordial pe scena vieții. Ierusalimul este chemat la această misiune. Limbajul lui Isaia [al treilea Isaia (Is cap 55-65)] este cel al profetului reconstrucției Israelului din secolul al V-lea. Restaurarea este deja în derulare, dar dezamăgirea depășește bucuria întoarcerii. Autorul ne invită să nu renunțăm și să sperăm. În curând bogățiile vor curge la Ierusalim și principii neamurilor îi vor aduce înapoi în brațele pe copiii lui Israel pe care i-au deportat: „vor umbla neamuri la lumina ta şi regi, în strălucirea zorilor tale” (v. 3). Vestea se referă la o restaurare națională. În timp ce oamenii sunt încă cufundați în întuneric – adică departe de Dumnezeu –, lumina strălucește peste Ierusalim, iar gloria Domnului este în splendoare. Aceasta se îndepărtase de Ierusalim (cf. Ez 11,22-25), dar apoi s-a întors cu mai multă strălucire. Nu glorificarea Ierusalimului este în intenția autorului sacru, ci doar actualizarea planului mântuitor care se realizează pe toate căile și înaintează spre toate direcțiile. Limbajul este pentru a indica punerea în aplicare a unei vechi promisiuni care depășește granițele cetăţii şi a pământului sfânt. Gloria și sfințenia lui Dumnezeu s-au manifestat între oameni în Isus Cristos. Atunci poporul se va bucura.
În a doua lectură (Ef 3,2-3a.5-6) „misterul a fost revelat” sau descoperit „că păgânii sunt împreună-moştenitori, formează un singur trup şi sunt împreună părtaşi ai promisiunii, în Cristos Isus, prin evanghelie” (v. 6). Mântuirea promisă iudeilor a fost transmisă și la păgâni și apostolul Paul, venit din diaspora evreiască, a primit misiunea de a o promulga. Denumirea pe care i-o atribuie de „mister” (mysterion, în greacă), se referă la perioada lungă în care a rămas ascunsă, secretă, până la actualizarea prin Isus Cristos: „mi-a fost făcut cunoscut misterul care nu a fost cunoscut fiilor oamenilor din celelalte generaţii aşa cum este revelat acum sfinţilor săi apostoli şi profeţi prin Duhul” (v. 4-5). Mântuirea neamurilor – a păgânilor – a început în același timp cu cea a iudeilor, dar din moment ce unul a avut profeții, celălalt a rămas fără vestitori. Fără acțiunea lui Paul, chemarea neamurilor, a păgânilor, ar fi fost amânată mai mult. Apostolul amintește de „misterul” sau planul original al lui Dumnezeu de a îndepărta orice umbră asupra moștenirii legitime pe care a obținut-o. Nu este un cadou de ultimă oră, cu atât mai puțin o favoare din partea fiilor lui Israel care sunt destinatarii promisiunii, ci un drept atribuit lor, întotdeauna, de către Dumnezeu, căci este Domnul [Kyrios, în greacă] al tuturor: Kyrie eleison care înseamna „Doamne, îndură-te” de noi păcătoșii!
În Evanghelia după Matei (Mt 2,1-12) „steaua pe care o văzuseră la răsărit mergea înaintea lor” (Mt 2,9). Există o veste care răsună de la deschidere căci „s-a născut regele”: „Unde este regele nou-născut al iudeilor? Căci am văzut steaua lui la răsărit şi am venit să-l adorăm” (v. 2). Oamenii sunt chemați să se pronunțe și să ia atitudine în fața lui. Dar lângă sau în față există o altă împărăție, cea a lui Irod casre are de partea sa pe preoții și pe „cărturarii poporului” și împreună toată cetatea Ierusalimului. Mesia aparține unor străini necunoscuți, care se numesc „magi”. Începe călătoria spre Mesia. Magii nu au ajutoare speciale pentru a sesiza venirea lui, doar observarea fenomenelor naturale – steaua –, dar animați de bunăvoință reușesc să le interpreteze în sensul corect. Totuși nu ajung la destinație fără ajutorul Scripturilor iudaice pe care nu știu să le interpreteze. „Steaua” care îi călăuzește nu este orice stea, ci semnul revelator al nașterii regelui iudeilor. Balaam anunţă răsăritul unei stele din casa lui Iacob: „Oracolul lui Balaam […], oracolul bărbatului cu ochii deschişi, oracolul celui care aude cuvintele lui Dumnezeu, al celui care vede ceea ce lasă să se vadă Cel Atotputernic, al celui care, deşi cade, are ochii deschişi: «Îl văd, dar nu acum, îl privesc, dar nu de aproape. O stea răsare din Iacob, un sceptru se ridică din Israel»” (Num 24,15-17).
Călătoria magilor spre Mesia este în contrast cu atitudinea manifestă de evreii: Ierusalimul, regele său, autoritățile religioase și spirituale, locuitorii nu se bucură de vestea nașterii, sunt tulburați. Învățătorii iudeilor știu să interpreteze oracolele profetice, dar, se pare, spre condamnare decât în avantajul lor. Evanghelistul Matei alătură două texte din profetul Miheia [„Tu, Beteleem Efrata, eşti mic ca să fii printre locurile de seamă ale lui Iuda; din tine va ieşi, pentru mine, cel care va fi stăpânitor în Israel (Mih 5,1] și din Samuel [„Domnul ţi-a zis: «Tu îl vei paşte pe poporul meu, Israel, şi vei deveni conducător peste Israel»” (2Sam 5,2)] armonindu-le între ele. Irod, ca orice tiran, recurge la ele cu viclenie pentru a-și atinge scopurile. În mintea evanghelistului, Irod este un personaj istoric și în același timp este un simbol al persecutorilor, adversarul lui Dumnezeu și al lui Isus Cristos. Autorul, cu abilitatea sa narativă, îl aduce pe Irod în pragul succesului, dar, în timp ce totul pare să se întoarcă în avantajul lui, există o cotitură bruscă: reapariția stelei, intervenția îngerului lui Dumnezeu care îi strică planurile sale.
Scena prezintă „vizitatorilor” sau magilor, ce ajung în „casa” unde s-a născut regele evreilor, pe pruncul și pe Maria. Matei nu vorbește de loc sau cameră [kathalyma, în greacă], ci de vederea unui copil cu mama sa: „au văzut copilul împreună cu Maria, mama lui” (v. 11). Iosif a fost eclipsat, adică întunecat din cauza unui soare puternic, care este Isus. Domnul, vestit ca „rege al iudeilor”, apare la final investit cu puterile sale. Pruncul de la Betleem este în același timp Domnul gloriei – Cristos cel înviat, căci „căzând la pământ, l-au adorat şi, deschizând tezaurele lor, i-au oferit daruri: aur, tămâie şi smirnă” (v. 11).
Sărbătoarea Epifaniei Domnului vede adunându-se popoarele împrăștiate în jurul aceluiași leagăn: este sărbătoarea tuturor oamenilor de pe pământ care îi spun lui Isus: „Tu ești Domnul!” Să-l adorăm!...
Bibliografia [anul C]: Angelo Comastri it; Associazione “il filo – gruppo laico di ispirazione cristiana” – Napoli (www.ilfilo.org); Armellini F., (http://www.qumran2.net; https://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio); Biblia, Sapientia, Iași 2013; Bianco E., Accogliere la parola. Anno C, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1997; Bono L., Preparare insieme l’omelia (C) 1977 it; Cantalamessa R., (http://www.qumran2.net); Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Ceccarelli M., (http://www.donmarcoceccarelli.it); Compazieu J., (http://dimancheprochain.org); Cortesi A., (https://alessandrocortesi2012.wordpress.com); Dehoniani Andria (https://dehonianiandria.it); Dumea C., (www.pastoratie.ro); Elledici.org (https://www.elledici.org/liturgia/parlare-di-dio-domenica-prossima); Farinella P., (http://www.paolofarinella.eu); Garcìa J. M., (http://www.catechistaduepuntozero.it); Grilli M., (https://diocesitivoliepalestrina.it); Lasconi T., (http://www.paoline.it/blog/liturgia); Lefebvre S., (https://francoisassise.wordpress.com); L'Osservatore Romano; Lucaci A., (http://ro.radiovaticana.va); Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; Maggioni B., (http://www.qumran2.net); Masetti N., Guidati dalla Parola, EMP, Padova 1995; Mela R., (http://www.settimananews.it/ascolto-annuncio); Orestano C. F., (http://www.monasterodiruviano.it); Piccolo G., (http://www.clerus.va); Predici și omilii (https://www.elledici.org); Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014; Sacchi A., (http://nicodemo.net); Tessarolo A., (ed) Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M-N., (http://thierry.jallas.over-blog.com); Vianello A., (https://incammino.blog).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu