Vine mântuirea în „trupul de carne” a lui Isus
pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (5 decembrie 2021)
Lecturi: Baruh 5,1-9; Filipeni 1,4-6.8-11; Evanghelia Luca 3,1-6; lecturi biblice
Omilie
Isus Cristos vine ca salvator; poartă eliberarea; ne sustrage puterii răului și ne duce la lumină. Ieșiți pentru a anunța evanghelia. Bucuria ne împinge să ieșim! Tema lecturi de astăzi este aceea a căilor lui Dumnezeu ce suntem chemați să-i parcurgem pentru a-l întâlni pe Domnul care vine. Evanghelia se concentrează asupra lui Ioan Botezătorul: specifică coordonatele istorice ale apariției lui Ioan lângă Iordan predicând botezul convertirii. Prima lectură relatează anunțul de bucurie pentru Ierusalim: „dezbracă, Ierusalim, haina plânsetului tău şi a oprimării tale şi îmbracă frumuseţea gloriei care vine de la Dumnezeu!” A doua lectură are un caracter de îndemn: apostolul îi sfătuiește pe creștinii din Filipi să se păstreze fără vină pentru ziua întâlnirii cu Cristos. Speranța venirii Domnului ne luminează calea și ne animă curajul. Este timpul Adventului!
În prima lectură (Bar 5,1-9) autorul este Baruh, secretarul profetului Ieremia, care a intrat în slujba lui. Îi este discipol fidel acceptând să colaboreze și să scrie alături de acest om, în momente delicate și periculoase lângă regi și căpetenii (Ier 36). O colaborare foarte dificilă! Baruh acceptă să trăiască aceeași soartă cu profetul. Când în anul 587 î.C. se abate asupra poporului și a cetății sfinte, Ierusalim, Baruh devine profetul consolării pentru frații exilați în Babilon, oameni umiliți. Vor găsi fericirea și libertatea. Profetul cheamă poporul la bucurie și speranță: e un cântec măreț asemănător cu descrierea Ierusalimului ceresc făcut de apostolul Ioan în Apocalipsul său. E urgentă invitația: scoateți haina de doliu și de suferință. „Dezbracă, Ierusalim, haina plânsetului tău şi a oprimării tale şi îmbracă frumuseţea gloriei care vine de la Dumnezeu pentru totdeauna! Învăluie-te cu mantia dreptăţii care vine de la Dumnezeu, pune pe capul tău diadema gloriei Celui Veşnic!” (v. 1-2). „Schimbă-ți haina!” Profetul cere să ne „îmbrăcăm” cu splendoarea gloriei lui Dumnezeu ca un dar al Domnului pentru totdeauna. Să ne încingem cu mantaua dreptății. Să ne încoronăm cu gloria eternă contemplând împărăția adevărului, dreptății și păcii. Să ne amintim de lectura duminicii trecute din Ieremia: într-un oracol al mântuirii, Dumnezeu poartă titlul „Domnul este dreptatea noastră” (Ier 23,6). „Dreptatea” care vine de la Dumnezeu; nu este putere politică sau militară, ci splendoarea Ierusalimului vine de la Dumnezeu. Este chemată: „Pacea dreptăţii” şi „Gloria pietăţii” (v. 4). Pacea va fi posibilă și durabilă numai dacă se va baza pe dreptate. „Dumnezeu îl va conduce pe Israel cu bucurie în lumina gloriei sale, cu îndurarea şi dreptatea care vin de la el” (v. 9). Este drumul pustiului, dar cu bucurie, cu îndurare și dreptate! Aceleași lucru ni se propune și nouă! Este calea bucuriei, a îndurării și a dreptății, în acest Advent!
În a doua lectură (Fil 1,4-6.8-11), sfântul Paul îi laudă pe creștinii din Filipi pentru colaborarea lor la răspândirea evangheliei: „îmi aduc aminte de voi totdeauna, în fiecare rugăciune a mea pentru voi toţi […] pentru participarea voastră la evanghelie din prima zi şi până acum” (v. 4-5). El îi îndeamnă să crească din ce în ce mai mult în cunoașterea lui Dumnezeu știind să discearnă ce e bine: „pentru aceasta mă rog ca iubirea voastră să crească din ce în ce mai mult în cunoaştere şi discernământ în toate, ca să distingeţi ceea ce este util, aşa încât să fiţi curaţi şi neprihăniţi pentru ziua lui Cristos” (v. 9-10), care se apropie. Apostolul ne spune tocmai că această mântuire a tuturor oamenilor se realizează în Isus. Nu este inițiativa noastră, ci este lucrarea lui Dumnezeu. Ceea ce ni se cere este să lucrăm „pentru” Domnul. Viața creștină – ne spune apostolul – este o continuă creștere: a progresa în cunoașterea voinței divine, pentru a practica o credință mai atentă, delicată și generoasă. Toți creștinii așteaptă ziua întoarcerii lui Isus. Domnul ne-a eliberat de moarte și păcat. Lui să-i dăm glorie!
Cuvântul lui Dumnezeu „vine” în istorie reală și concretă. În Evanghelia după Luca (Lc 3,1-6) suntem în anul 27 sau 28 d. C. în „al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, pe când Ponţiu Pilat era guvernator al Iudeii, Irod, tetrarh al Galileii [...], pe timpul arhiereilor Anna şi Caiafa” (v. 1-2). Suntem în Imperiul Roman, pe când Pilat (între anii 26-36) era guvernatorul Palestinei, om violent ce transmitea puterea imperială la toți cei supuși. Exact acolo intervine Dumnezeu. Sfântul Luca anunță începutul predicării, încredințându-i lui Ioan Botezătorul, ultimul dintre profeți, sarcina de a vesti venirea lui Mesia și de a pregăti poporul să-l primească pe calea înnoirii și convertirii: „cuvântul lui Dumnezeu a fost către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustiu” (v. 2). În primul rând, cuvântul lui Dumnezeu este cel care se mișcă, care coboară. Este izbitor că el nu merge în palatele puterii, ci merge în deșert, la un bărbat numit Ioan, care predică oamenilor de rând, săracilor. El le sugerează: convertiți-vă pentru a-l întâlni pe Domnul care vine! Evanghelistul îl prezintă pe Ioan un predicator liber, nu depindea de nimic, doar de Dumnezeu, singuratic [solitar – cel care nu trăiește în comunitate] și care face cunoscut „glasul celui care strigă în pustiu: pregătiţi calea Domnului, faceţi drepte cărările lui!” (v. 4). El parcurge toată regiunea traversată de râul Iordan, ajungând la nord până la Ennon (care în ebraică înseamnă ochi, sursă, izvor), lângă Salìm [loc bogat în apă (cf. In 3,23)], situat la aproximativ 35 de kilometri la sud de lacul Genesaret și la circa 75 de kilometri nord de Marea Moartă. „El a venit în toate împrejurimile Iordanului predicând botezul convertirii spre iertarea păcatelor” (v. 3). Adică este acceptarea invitației la convertire. Ioan, în calitate de crainic, anunță o scufundare penitențială, care exprima intenția fermă de a face pocăință în vederea unei schimbări – convertire de mentalitate. Nu este un botez ritual împlinit de mai multe ori pe zi la Qumran, în vederea unei purități de cult, ci un act ce se dorește să fie un semn exterior al voinței de a întreprinde o profundă schimbare existențială. „Conținutul fundamental al Vechiului Testament este rezumat în mesajul lui Ioan Botezătorul: convertiți-vă! [în greacă, metanoeite!] Nu există acces la Isus fără Ioan Botezătorul; nu există nici o posibilitate de a ajunge la Isus fără a răspunde la chemarea înaintașului” (card. Ratzinger J., Jubileul cateheților, 10 octombrie 2000).
Ioan merge în pustiu pentru a pregăti calea în care Dumnezeu va merge în fruntea poporului său. În realitate, Domnul însuși este cel care pregătește drumul, umple râpele și netezește dealurile și munții. Păcătoșii sunt cei care trebuie să se convertească, adică să găsească această cale pentru a pleca, știind că Dumnezeu nu lăsă să le lipsească sprijinul și ajutorul său. Evanghelistul subliniază: „orice făptură va vedea mântuirea lui Dumnezeu” (v. 6). Nu este oferită unui popor, dar este la dispoziţia fiecărui om: „orice făptură”. Luca are un suflu universal larg: toți oamenii, făcuți din carne fragilă (sarx, în greacă), dar prețioasă pentru Domnul. Această expresie biblică, proprie limbii ebraice, înseamnă ființă omenească. Este mântuirea concretă a lui Dumnezeu manifestată în trupul lui Isus Cristos, Domnul nostru!
Este glasul care strigă din pustiul lui Iuda. Este glasul profetului Baruh. Este strigătul lui Ioan Botezătorul, predicatorul care boteză: vine mântuirea în „trupul de carne” a lui Isus!
Bibliografia [anul C]: Armellini F. (http://www.qumran2.net; Anno Liturgico C Archivi – commentivangelodomenica.it); Biblia, Sapientia, Iași 2013; Bianco E., Accogliere la parola. Anno C, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1997; Bono L., Preparare insieme l’omelia (C) 1977 it; Cantalamessa R. (http://www.qumran2.net); Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Ceccarelli M. (http://www.donmarcoceccarelli.it); Compazieu J. (http://dimancheprochain.org); Cortesi A., (https://alessandrocortesi2012.wordpress.com); Dumea C. (www.calendarcatolic.ro; www.pastoratie.ro); Piccolo G., (http://www.clerus.va); Garcìa J. M. (http://www.catechistaduepuntozero.it); Lasconi T. (http://www.paoline.it/blog/liturgia); Lectio divina (https://www.donbosco.it); Lucaci A. (http://ro.radiovaticana.va); Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; Maggioni B. (http://www.qumran2.net); Masetti N., Guidati dalla Parola, EMP, Padova 1995; Mela R., http://www.settimananews.it/ascolto-annuncio; Orestano C. F. (http://www.monasterodiruviano.it); Predici și omilii (https://www.elledici.org); Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014; Sacchi A., http://nicodemo.net; Tessarolo A., (ed) Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N. (http://thierry.jallas.over-blog.com).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu