"Celebrarea de astăzi - citim în fragmentul Discursurilor sfântului Andrei din Creta citat la Oficiul lecturilor de astăzi - cinsteşte Naşterea Maicii lui Dumnezeu. Însă adevărata semnificaţie şi scopul acestui eveniment este întruparea Cuvântului. Într-adevăr Maria se naşte, este hrănită şi crescută pentru a fi mamă a regelui veacurilor, a lui Dumnezeu". De altfel, acesta este motivul pentru care numai în cazul Mariei (în afară de cel al sfântului Ioan Botezătorul şi desigur al lui Cristos) nu se sărbătoreşte numai "naşterea pentru cer", cum se întâmplă în cazul altor sfinţi, ci şi venirea în această lume. În realitate, caracterul miraculos al acestei naşteri nu constă în ceea ce povestesc cu lux de amănunte şi cu ingenuitate apocrifele, ci mai degrabă în semnificativul pas înainte pe care Dumnezeu îl face în actualizarea planului său veşnic de iubire. De aceea, sărbătoarea de astăzi a fost celebrată de către mulţi sfinţi părinţi cu laude măreţe, pe care le-au scos din cunoaşterea Bibliei şi din sensibilitatea şi ardoarea lor poetică. Să citim câteva expresii din a doua Predică despre naşterea Mariei a sfântului Petru Damiani: "Dumnezeu atotputernicul, înainte ca omul să cadă, a prevăzut căderea sa şi a hotărât, înaintea veacurilor, răscumpărarea umană. A decis aşadar să se întrupeze în Maria.
Astăzi este ziua în care Dumnezeu începe să pună în practică planul său veşnic, pentru că era necesar să se construiască o casă înainte ca regele să coboare pentru a o locui. Casă frumoasă, pentru că, dacă Înţelepciunea şi-a construit o casă cu şapte coloane prelucrate, acest palat al Mariei se sprijină pe cele şapte daruri ale Duhului Sfânt. Solomon a sărbătorit, în mod foarte solemn, inaugurarea unui templu de piatră. Cum vom celebra naşterea Mariei, templu al cuvântului întrupat? În acea zi slava lui Dumnezeu a coborât asupra templului din Ierusalim sub formă de nor, care l-a întunecat. Domnul care face să strălucească soarele pe cer, prin locuirea sa printre noi a ales obscuritatea (1Rg 8,10-12), a spus Solomon în rugăciunea adresată lui Dumnezeu. Acest nou templu se va vedea locuit de acelaşi Dumnezeu, care vine pentru a fi lumină a neamurilor.
Întunericului păgânismului şi lipsei de credinţă a iudeilor, reprezentate de către templul lui Solomon, îi urmează ziua luminoasă din templul Mariei. Aşadar, este just să cântăm această zi şi pe cea care se naşte în ea. Dar cum vom putea să o sărbătorim în mod vrednic? Putem povesti gesturile eroice ale unui martir sau virtuţile unui sfânt, pentru că sunt umane. Dar cum va putea cuvântul muritor, trecător şi provizoriu să o preamărească pe aceea care a adus la lumină Cuvântul care rămâne? Cum să spunem că Creatorul se naşte din creatură?". (M. Sgarbossa, L. Giovannini, Sfântul zilei, Edizioni Paoline, 1978, trad. pr. I. Agiurgioaei).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu