„Nu te teme!” – chemarea Mariei
pr. Isidor Chinez (8 decembrie 2023)
Lecturi biblice: Geneza 3,9-15.20; Efeseni 1,3-6.11-12; Evanghelia Luca 1,26-38; lecturi biblice
Omilie
În sărbătoarea Neprihănitei Zămisliri se celebrează Maria care a fost concepută fără păcatul strămoșesc. Învățătura, proclamată în anul 1854 de către papa Pius al IX-lea, se bazează pe imunitatea sau inviolabilitatea Mariei, din primul moment al concepției sale, de orice umbră a păcatului originar având în vedere meritele lui Isus, unicul salvator al omenirii. Astăzi, într-un context cultural nou, este mai greu de imaginat că un copil se naște cu un păcat pe care el nu l-a comis. În realitate lecturile ne determină să reflectăm asupra neprihănitei zămisliri a Mariei și a chemării ei.
În prima lectură (Gen 3,9-15.20) am ascultat relatarea păcatului originar. Autorul intenționează să explice starea de înclinație spre rău în care se află fiecare om și pe care o experimentăm în fiecare zi. Știm că Dumnezeu ne-a creat liberi și, ca liberi ne întoarcem spatele Creatorului. Totuși, pe lângă neascultarea lui Adam și a Evei, am ascultat un amănunt foarte important: „Duşmănie voi pune între tine şi femeie, între descendenţa ta şi descendenţa ei. Acesta îţi va pândi capul şi tu îi vei pândi călcâiul” (v. 15). În ciuda caracterului mitologic, această profeție este foarte semnificativă. Șarpele este aducător de moarte, în timp ce femeia este leagănul vieții. Nu degeaba Adam i-a dat numele Eva, adică viață, deoarece va fi mama tuturor celor vii. Aceasta este vocația sa: ca mamă. De-a lungul secolelor, femeile au luptat împotriva puterii răului, făcând tot posibilul ca să comunice viața, să o apere și să o hrănească. Autorul [din secolul al zecelea înainte de Cristos – suntem în tradiția iahvistă] nu se gândea la sfânta Fecioară Maria, dar la omenire. Tradiția creștină i-a aplicat Mariei acest text, pentru că în descendența „femei” ea este aceea care a spus „fie mie după cuvântul tău!” (Lc 1,38) și a redeschis posibilitatea unei noi Alianțe. Aceasta este o referire clară la Maria, cea care îl va da lumii pe Isus, biruitor al păcatului și al morții.
Am ascultat în a doua lectură (Ef 1,3-6.11-12) când sfântul Paul spunea: „în Cristos, întrucât ne-a ales în el mai înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi neprihăniţi înaintea lui!” (v. 4). Suntem fragili. Nu vom reuși niciodată să ducem la bun sfârșit proiectul lui Dumnezeu de unul singur. De aceea Domnul ne-a dat un model de urmat și de imitat: pe sfânta Fecioară Maria care cu „da”-ul său, și-a dat consimțământul la planul lui Dumnezeu. Vorbim despre chemarea tuturor credincioșilor în Cristos la o viață fără pată, adică la sfințenie: „binecuvântat să fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care ne-a binecuvântat cu orice binecuvântare spirituală în cele cereşti, în Cristos, întrucât ne-a ales în el mai înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinţi şi neprihăniţi înaintea lui!” (v. 3-4). Paul „descoperă” «binecuvântarea». Este termenul berakà din limba ebraică. Rădăcina verbală [brk] este „a binecuvânta”. Evreul, conform tradiției, trebuie să rostească cel puțin o sută de binecuvântări lui Dumnezeu în fiecare zi. Toate rugăciunile evreiești încep cu o binecuvântare către Dumnezeu, așa cum toate rugăciunile creștine încep cu semnul Sfintei Treimii: „în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”. Apostolul este evreu: îl binecuvântează pe Dumnezeu și, la rândul său, îi binecuvântează pe „fiii” săi din comunitatea de la Efes cu o binecuvântare a Domnului nostru Isus Cristos, în care suntem predestinați. Predestinarea nu este altceva decât includerea în viața lui Dumnezeu, aleasă liber ca orizont al propriei libertăți. Maria este modelul prin excelență pentru că și-a ales după voința lui Dumnezeu ca hrana vieții ei: „fie mie după cuvântul tău!” (Lc 1,38). Din acest motiv ea este „plină de har” și ne oferă pe Fiul său: „Binecuvântat cel care vine în nume al Domnului” (Ps 118/117,26; Mc 11,9). Această chemare o privește pe Maria și pe noi toți cei botezați.
În Evanghelia după Luca (Lc 1,26-38) există o scenă în care evanghelistul, în lumina experienței pe care primii creștini au avut-o, descrie chemarea Mariei, Fecioara din Nazaret. A fost trimis de Dumnezeu îngerul Gabriel [în limba ebraică este forța, purere de la Dumnezeu] la o tânără, Maria, să o întreabe dacă este dispusă să devină mamă. Fiecare femeie ebraică trebuia să accepte rolul de mamă. Maria înțelege că i se propune să intre într-o nouă relație cu Dumnezeu, să-și reînnoiască Alianța cu Domnul și să aibă încredere în el – exact încrederea pe care Adam și Eva au fost incapabili să o mențină când șarpele i-a ispitit.
Odată cu anunțul, lucrurile se schimbă, nu numai pentru că este chemată să devină mama lui Isus, ci pentru că o face în virtutea unei alegeri personale. Se creează o situație nouă, extrem de riscantă, pentru că este o maternitate neobișnuită: „cum va fi aceasta, din moment ce nu cunosc bărbat?” (v. 34). Va avea nevoie de mult curaj, nu atât din cauza metodelor neconvenționale al acestei zămisliri, cât mai degrabă din cauza despărțirii de fiul ei și a evenimentelor dureroase pe care acesta va trebui să le facă față. De aceea îngerul îi spune: „Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu! Vei zămisli şi vei naşte un fiu şi-l vei numi Isus. Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său; şi va domni peste casa lui Iacob pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârşit” (v. 30-33).
Textul de astăzi este sub forma unui midrash evreiesc și comentează un eveniment nou prin cuvinte străvechi preluate din Sfânta Scriptură. Pentru Luca, Maria este sinteza asupra căruia se îndreaptă tot Vechiul și Noul Testament. Maria este comparată cu Sionul sau Ierusalimul: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!” (v. 28); „În ziua aceea, se va zice în Ierusalim: «Nu te teme!», şi în Sion: «Să nu-ţi slăbească mâinile!». Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău ca un viteaz care salvează; se va bucura cu veselie pentru tine şi va tăcea în iubirea lui. Se va veseli pentru tine cu cântare de bucurie” (Sof 3,16-17).
În aceasta constă măreția răspunsului Mariei către îngerul Gabriel: „Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!” (v. 38). Cuvântul de aici este cu siguranță anunțul pe care tocmai l-a auzit îngerul, dar el este cel despre care Isus va spune: „nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Mt 4,4). Maria acceptă să trăiască după acest cuvânt zi de zi, să-l lase să modeleze viața sa, să conducă alegerile sale, să o introducă treptat la înțelegerea planului de mântuire a lui Dumnezeu, să o facă nu doar „slujitoarea Domnului”, ci și fiica și mama sa. Este așteptarea mesianică incarnată. Primind în sânul ei, Maria poartă lumii noua arcă a Alianței: Isus, Prunc divin!
Bibliografia [anul B]: Armellini F., http://www.qumran2.net; http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio; Bianco E., Accogliere la parola. Anno B, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1996; Bianchi E., http://www.monasterodibose.it; Biblia, Sapientia, Iași 2013; Brèthes Ch., Liturgia della festa. Anno B. Introduzioni, monizioni, proposte: un sussidio a foglietti separabili per preparare la messa, Messaggero Padova 1984; Cantalamessa R., http://www.qumran2.net; Comastri A, Il giorno del Signore. Riflessioni sulle letture festive. Ciclo B, Edizioni Paoline, Torino 1989; Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Compazieu J., http://dimancheprochain.org; Dehoniani Andria, https://dehonianiandria.it/category/liturgia-domenicale/; https://dehonianiandria.it/lectio/; don Bosco, https://www.donbosco.it/; Follo F., http://francescofolloit.blogspot.com; Garcìa J. M., http://www.catechistaduepuntozero.it; Lucaci A., http://ro.radiovaticana.va; Lasconi T., http://www.paoline.it/blog/liturgia; Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; Maggioni B., http://www.qumran2.net; Masetti N., Guidati dalla Parola, Edizioni Messaggero Padova, Padova 1995; Piccolo G., http://www.clerus.va/content/clerus/it/omelie; Mela R., http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio; Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014]; Ronchi E., http://avvenire.it; Rosini F., don Fabio Rosini - Pagina Archivio - Cerco il Tuo volto; L'Osservatore Romano; Sacchi A., http://nicodemo.net; Tessarolo A., Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N., http://thierry.jallas.over-blog.com.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu