vineri, 22 decembrie 2023

† Duminica a 4-a din Advent [B]: Ascultare și colaborare [24 decembrie 2023]

 

Buna-Vestire.   

Ascultare și colaborare

pr. Isidor Chinez (24 decembrie 2023) 

Lecturi biblice: 2Samuel 7,1-5.8b-12.14a.16; Romani 16,25-27; Evanghelia Luca 1,26-38; lecturi biblice

Omilie

Este ultima duminică a Adventului. Preia o profeție străveche pronunțată de Natan despre descendență davidică: este promisiune mesianică. Profetul anunță că Mesia va veni din „casa lui David”: „Domnul îţi face cunoscut că Domnul îţi va face o casă!” (2Sam 7,11). Este prezentată demnitatea mesianică a lui Isus Cristos din textul evanghelic, din moment ce conținutul acestei profeții nu s-a realizat în familia regelui David, fiind o promisiune: „va fi numit Fiul Celui Preaînalt şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său; şi va domni peste casa lui Iacob pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârşit” (Lc 1,32-33). Fragmentul din a doua lectură este de natură doxologică – se referă la manifestarea glorioasă a Domnului: „lui Dumnezeu care, singur, este înţelept, prin Isus Cristos, lui să-i fie glorie în veci! Amin.” (Rom 16,27). Este un imn de laudă către Dumnezeu care este singurul înţelept. E ascultare și colaborare spre a realiza proiectul lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii!

Venirea Domnului a fost deja anunțată de prima lectura (2Sam 7,1-5.8b-12.14a.16). Arca sau Chivotul Alianței era simbolul prezenței lui Dumnezeu în mijlocul poporului. Profetul Natan nu e scriitor. El i-a răspuns lui David: „Tot ceea ce ai în inimă, mergi şi fă, căci Domnul este cu tine!” (v. 3). Regele are planuri de a-i construi un templu. Natan, gândind cu propriul său cap, îi atribuie aprobarea. Însă imediat este negată: „Aşa vorbeşte Domnul: Oare tu îmi vei zidi o casă ca să locuiesc în ea? […] Domnul îţi va face o casă!” (v. 4.11). Regele nu a înțeles. Dumnezeu încuviințează intenția lui David și o răsplătește cu o promisiune fără precedent. Îi garantează că se angajează să asigure că pe tronul său va fi unul dintre urmașii săi: „Când se vor împlini zilele tale şi te vei odihni cu părinţii tăi, voi ridica un descendent al tău după tine, care a ieşit din tine, şi-i voi întări domnia” (v. 12). Promite să strângă cu fiecare dintre ei un raport special asemenea unui tată ce face cu singurul său fiu: „Eu îi voi fi lui tată şi el îmi va fi mie fiu. […] Casa ta şi domnia ta vor fi stabile înaintea ta pentru totdeauna, iar tronul tău va fi întărit pe vecie” (v. 14.16). Din această profeție ia naștere „casa lui David” după căderea regatului lui Iuda [în anul 587 î.C. când regele babilonian Nabucodonosor (605-562 î.C.) cuceri Ierusalimul și deporta o mare parte din populația ebraică în Babilon]. Se aștepta un rege din dinastia lui David, care la sfârșitul timpului va fi uns de Dumnezeu ca regele-mesia cu misiunea de a stabili regatul lui Israel în lumea întreagă. Termenul de „mesia” în limba română este „uns”, în greacă este „cristos”. Este indicat regele lui Iuda, descendent al lui David, consacrat cu ritul ungerii. În lumina evangheliei, creștinii înțeleg că singurul templu adevărat este Isus însuși. Anunțul îngerului către Maria dezvăluie că în Cristos se îndeplinesc aceste promisiuni: este fiul lui David [„din casa lui David” (Lc 1,27)]. În el, Dumnezeu este cel care se face prezent între noi!

În a doua lectură (Rom 16,25-27), apostolul Paul se adresează creștinilor încheind Scrisoarea către Romani. Îl înalță lui Dumnezeu Tatăl pentru că în Isus Cristos și-a manifestat proiectul său de iubire pentru mântuirea umanității și i-a trimis pe apostoli să vestească evanghelia sau vestea cea bună și să-i îndrume pe credincioși pe calea credinței în Domnul. Nu trebuie să-l uite niciodată pe acest Dumnezeu care s-a făcut om în persoana lui Isus: „Celui care poate să vă întărească potrivit cu evanghelia mea şi cu predicarea lui Isus Cristos […] lui Dumnezeu care, singur, este înţelept, prin Isus Cristos, lui să-i fie glorie în veci! Amin” (v. 25.27). Este o doxologie!  Această veste bună a fost „purtată” „spre ascultarea credinţei, mister care a fost făcut cunoscut tuturor naţiunilor păgâne” (v. 26). În Isus, Dumnezeu este cel care vine la ei pentru a-i scoate dintr-o viața fără scop: este viața romanilor și la toate popoarele păgâne. Lui Paul și întregii Biserici, îi mulțumim pentru această minune. Dumnezeu este „singurul înţelept”, prin Isus Cristos, „lui să-i fie glorie în veci!”.

În Evanghelia după Luca (Lc 1,26-38) este prezentată relatarea vizitei îngerului la Maria: „Îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat, al cărui nume era Iosif, din casa lui David. Iar numele fecioarei era Maria. Şi, intrând la ea, i-a spus: «Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!»” (v. 26-28). Așa începe evanghelia: Dumnezeu părăsește limitele sacrului și se cufundă în normalitatea vieții. Îngerul vorbește clar și într-un mod nou: „Bucură-te, o, plină de har, Domnul este cu tine!” Bucuria este primul cuvânt: „bucură-te” [haíre, în greacă], te veselește Fecioară Marie, deschide-te bucuriei; lasă ușă deschisă către soare! Îngerul nu dă poruncă, ci îngenunchează, ascultă, se roagă, merge la „templu” care este Maria... Arhanghelul „arde” distanța dintre Dumnezeu și uman. Între cei doi poli este prima scânteie. Acesta este începutul fericirii! Dumnezeu este îndreptățit să propună omului bucuria. Al doilea cuvânt este motivul bucuriei: ești plină de har, umplută, scăldată sau pătrunsă de Dumnezeu. Harul Domnului este însăși viața lui Dumnezeu, este iubirea sa. Domnul este îndrăgostit de Maria. Numele ei este „iubit în veci”, fără regrete. Dumnezeu i-a spus Mariei „da” chiar înainte ca Maria să-i răspundă „da”-ul lui Dumnezeu: „Domnul este cu tine!”.

„Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu! Vei zămisli şi vei naşte un fiu şi-l vei numi Isus. Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său; şi va domni peste casa lui Iacob pe veci, iar domnia lui nu va avea sfârşit” (v. 30-33). Întreaga evanghelie trebuie să explice în care mod se înțelegea „domnia” sau „regalitatea” sau „împărăția”. În acest text, Luca adună multe fragmente din Vechiul Testament și le unifică în anunțul nașterii Domnului. Centrul este copilul care urmează să se nască, numele, identitate și misiune sa. Maria reprezintă Noul Israel: primește „Cuvântul” cu bucurie – „Iată slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!” (v. 38) – și îi oferă totală sa colaborarea și ascultarea pentru a realiza planului lui Dumnezeu.


Bibliografia [anul B]: Armellini F., http://www.qumran2.net; http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio; Bianco E., Accogliere la parola. Anno B, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1996; Bianchi E., http://www.monasterodibose.it; Biblia, Sapientia, Iași 2013; Brèthes Ch., Liturgia della festa. Anno B. Introduzioni, monizioni, proposte: un sussidio a foglietti separabili per preparare la messa, Messaggero Padova 1984; Cantalamessa R., http://www.qumran2.net; Comastri A, Il giorno del Signore. Riflessioni sulle letture festive. Ciclo B,  Edizioni Paoline, Torino 1989;  Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Compazieu J., http://dimancheprochain.org; Dehoniani Andria, https://dehonianiandria.it/category/liturgia-domenicale/; https://dehonianiandria.it/lectio/; don Bosco,  https://www.donbosco.it/; Follo F., http://francescofolloit.blogspot.com; Garcìa J. M., http://www.catechistaduepuntozero.it; Lefebvre S., https://francoisassise.wordpress.com/; Lucaci A., http://ro.radiovaticana.va; Lasconi T., http://www.paoline.it/blog/liturgia; Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; Maggioni B., http://www.qumran2.net; Masetti N., Guidati dalla Parola, Edizioni Messaggero Padova, Padova 1995; Piccolo G.,  http://www.clerus.va/content/clerus/it/omelie; Mela R., http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio;  Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014]; Ronchi E., http://avvenire.it; Rosini F., don Fabio Rosini - Pagina Archivio - Cerco il Tuo volto; L'Osservatore Romano; Sacchi A., http://nicodemo.net; Tessarolo A., Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N., http://thierry.jallas.over-blog.com.


 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu