Alegerea înțeleaptă
pr. Isidor Chinez (18 septembrie 2022)
Lecturi biblice: Amos 8,4-7; 1Timotei 2,1-8; Evanghelia Luca 16,1-13; lecturi biblice
Omilie
În centru învățăturii de astăzi este raportul dintre creștin și bogăție. Trebuie să facem o alegere între Dumnezeu și stilul evanghelic a lui Isus și spiritul lumesc. Discipolul Domnului nu trăiește în cer, dar pe pământ cu o inimă care slujește cerului, nu sclavul unor lucruri. Prima lectură îi învinovăţeşte pe cei care ţin la observarea timpurile sacre şi sărbătorile Domnului, dar în nerăbdarea lor așteaptă să treacă pentru a reveni la comerț și la câștiguri. Evanghelia constă într-o parabolă cu care Isus declară imposibilitatea de a juca la două capete: ori este slujit Dumnezeu ori se slujesc bogățiile. Faceţi o alegere înţeleaptă! A doua lectură descrie viața socială a creștinilor în termeni de fidelitate faţă de îndatoririle civice și de rugăciune.
În prima lectură, profetul Amos (Am 8,4-7), îngrijitor de animale din Samaria, chemat să fie profet într-o situație de profundă nedreptate. A predicat pe la jumătatea secolului al VIII-lea î.C. (la 750 î.C.), în timpul regelui Ieroboam al II-lea (782-753). Este un timp de mari transformări. Războaiele condiționează starea socială: nasc traficanții care prosperă făcând piața neagră. Profetul dă un avertisment dur oamenilor din Regatul de Nord: „ascultaţi lucrul acesta: voi îl călcaţi în picioare pe cel nevoiaş şi-i nimiciţi pe cei umili ai ţării” (v. 4). Ei prosperă zdrobindu-i pe cei săraci și umili. Prin purtarea lor ei se arată indiferenți față de Dumnezeu, dar Domnul se îndreaptă spre strigătul celor asupriți. Este predica lui: să se ferească de idolul bogăției, de căutarea câștigurilor obținute prin exploatarea celor săraci, într-un mod necinstit, în disprețul față de muncitorii cumpărați și vânduți cu prețul unor perechi de sandale. În Regatul de Nord este o anumită abundență economică. Nimic rău în sine. Însă este inacceptabilă opresiunea săracilor: „Când vor trece luna nouă ca să vindem grâul şi sabatul ca să deschidem grânarele, să micşorăm efa şi să mărim siclul, să falsificăm balanţele spre înşelătorie? Să-i cumpărăm cu argint pe cei săraci, iar pe nevoiaş, cu o pereche de sandale, şi să vindem şi pleava grâului” (v. 5-6). Profetul anunță avertismentul sever al lui Dumnezeu: „Domnul s-a jurat pe gloria lui Iacob: «Nu voi uita niciodată toate lucrările voastre»” (v. 7). În discursul său, Amos se împotrivește pentru ruperea relației reciproce dintre religie și relațiile umane, personale și sociale. Este o continuitate între acțiunea concretă motivată și manifestarea fidelității față de Dumnezeu. Ruperea acestei reciprocități duce la o religiozitate însoțită de răutate în relațiile personale și sociale. Înseamnă o acumularea de bani care în sine este necinstită deoarece este rezultatul exploatării săracilor, ce sunt astfel lipsiți nu doar de ceea ce au nevoie pentru a supraviețui, ci și de libertatea și demnitatea lor. Concluzia e severă: Dumnezeu nu uită niciodată asemenea acțiuni.
În a doua lectură (1Tim 2,1-8), apostolul Paul, după ce a vorbit despre propria sa experiență de om păcătos iertat și vesteaște evanghelia la toată lumea, mai ales la păgâni, astăzi îl îndeamnă pe Timotei să persevereze în credință și începe recomandările: să se roage în comunitate pentru pace și demnitate în lume. Îl invită să aibă o atenție deosebită față de conducători pentru ca aceștia să poată garanta populației o viață pașnică și liniștită. Autoritățile statului trebuie să garanteze bunăstarea tuturor și nu la cei privilegiați. Prima recomandare este dedicată rugăciunii făcută în comun: „Preaiubitule, îndemn, înainte de toate, să se facă cereri, rugăciuni, mijlociri şi mulţumiri pentru toţi oamenii, pentru regi şi pentru toţi cei care sunt în conducere, ca să ducem o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi demnitatea” (v. 1-2). Această rugăciune este o respirație universală: trebuie să ne rugăm pentru toată lumea.
În Evanghelia după Luca (Lc 16,1-13) se relatează o parabolă în care se povestește aparent un fapt de necinste sau dezonoare: un administrator, în vederea demiterii sale inevitabile, reduce datoria clienților stăpânului său, astfel încât să-și facă prieteni care să-l ajute atunci când va fără lucru. Uimitor este că stăpânul său îl laudă pentru istețimea sa. Viclenie sau înțelepciune? Parabola de astăzi are ca erou principal un administrator necinstit. De ce spune Isus această parabolă? Pentru a ne face să înțelegem că răul servește să ne facă să reflectăm: în mod evident, Isus nu laudă necinstea administratorului, ci agerimea minții sale și promptitudinea în a o pune în practică. Pornind de la tema istețimea, Domnul observă că „fiii acestei lumi sunt mai înţelepţi decât fiii luminii”. Fiii acestei lumi sunt lucrătorii fărădelegii care recurg cu perseverență, în timp ce fiii luminii care sunt lucrătorii binelui nu o fac întotdeauna. Această observație amară îi oferă lui Isus ocazia de a reafirma îndemnul de a se păzi de bogăția care poate devene o alternativă a lui Dumnezeu: „Nu poți sluji lui Dumnezeu și bogăției”.
Pentru
a-i înțelege semnificația și a da înțeles tuturor detaliilor, ar trebui să
stabilim cum și când acest administrator și-a înșelat stăpânul. Interpretarea
tradițională susține că înșelăciunea s-a produs când a falsificat cifrele de
cântar. Ascultătorii lui Isus nu puteau ignora faptul că stăpânul era un
om bogat, care cu siguranță făcuse bani exploatând muncitori… Prin urmare, administratorul
nu a făcut altceva decât să returneze pe cei prost plătiți, privându-l pe
stăpânul său de o parte de ceea ce el storsese de la clienții săi. Deci,
aparent, este necinstit, dar în realitate este înțelept.
Pentru a lămuri sensul parabolei, evanghelistul adaugă câteva „vorbe” pe care Isus le pronunțase în alte contexte. În primul rând, mai potrivită este invitația de a ne împrieteni cu bogățiile necinstite pentru a fi primiți de ei în lăcașurile veșnice. Bunurile materiale, concentrate în mâinile câtorva oameni, nu pot fi așadar decât rezultatul unui comportament necinstit și, prin urmare, trebuie returnate acelora cărora le aparțin. Isus afirmă că: „nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi mamonei” (v. 13). Un om bogat care deține pentru sine sume mari de bani și nu le investește pentru binele tuturor, demonstrează că nu-i slujește lui Dumnezeu, ci banului – mamonei –, adică bunurile materiale. Trebuie să alegeţi între unul şi altul, căci nu puteţi să vă puneţi încrederea şi în unul şi în altul. Faceţi o alegere. Fiţi şireţi ca şerpii, spune în altă parte. Adică faceţi o alegere înţeleaptă,... pe termen lung...
În acest text din evanghelie, Isus laudă administratorul necinstit, nu pentru scopul de a face escrocherii, ci pentru dibăcia și îndemânarea cu care își asigură un viitor. „Fiii luminii” sunt invitați să-și folosească voința și inteligența pentru a ajunge la adevărata bogăție, adică la salvarea în Cristos Isus.
Bibliografia [anul C]: Angelo card Comastri it; Associazione “il filo – gruppo laico di ispirazione cristiana” - Napoli – www.ilfilo.org; Armellini F. (http://www.qumran2.net; Anno Liturgico C Archivi – commentivangelodomenica.it); Biblia, Sapientia, Iași 2013; Bianco E., Accogliere la parola. Anno C, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1997; Bono L., Preparare insieme l’omelia (C) 1977 it; Cantalamessa R. (http://www.qumran2.net); Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Ceccarelli M. (http://www.donmarcoceccarelli.it); Compazieu J. (http://dimancheprochain.org); Cortesi A., (https://alessandrocortesi2012.wordpress.com); Dumea C. (www.calendarcatolic.ro; www.pastoratie.ro); Farinella P., http://www.paolofarinella.eu; Garcìa J. M. (http://www.catechistaduepuntozero.it); Lasconi T. (http://www.paoline.it/blog/liturgia); Lectio divina (https://www.donbosco.it); Lucaci A. (http://ro.radiovaticana.va); Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; Maggioni B. (http://www.qumran2.net); Masetti N., Guidati dalla Parola, EMP, Padova 1995; Mela R., http://www.settimananews.it/ascolto-annuncio; Orestano C. F. (http://www.monasterodiruviano.it); Piccolo G., (http://www.clerus.va); Predici și omilii (https://www.elledici.org); Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014; Sacchi A., http://nicodemo.net; Tessarolo A., (ed) Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N. (http://thierry.jallas.over-blog.com); Vianello A., https://incammino.blog.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu