În mijlocul mulţimilor – Viaţa religioasă a Fraţior Părintelui de Foucauld



Charles de Foucauld

 

René Voillaume, În mijlocul mulţimilor – Viaţa religioasă a Fraţilor Părintelui de Foucauld, traducere din limba franceză: Monica Broşteanu, Ed. Galaxia Gutenberg, 2009 (titlul original: Au coeur des masses. La vie religieuse des Petits Frères du Père de Foucauld, Éd. du Cerf, 1951,1969).

 

^{La 15 octombrie 1916, Charles de Foucauld, „pustnicul din Sahara” (cum a fost cunoscut la noi în ţară, după titlul ediţiei româneşti a primei lui biografii, din 1921, datorate lui René Bazin), moare împuşcat de un tânăr tuareg. După 15 ani petrecuţi în mijlocul acestei populaţii sărace din nordul Africii, era singur, fără a avea alături niciun discipol care să-i urmeze şi să-i continue idealul de viaţă, în ciuda numeroaselor lui încercări de fondare. Un aparent eşec!}

 

^{Citind însă biografia amintită, René Voillaume, Magdeleine Hutin şi alţii au dorit să-l cunoască mai bine pe Charles de Foucauld: în scrierile rămase de la el, ei au cunoscut această spiritualitate înnoitoare în modul de a trăi Evanghelia, au rămas impresionaţi de sentimentul de autenticitate pe care îl emană şi au simţit inspiraţia Duhului de a o înscrie în trăire. Astfel s-au născut}

 

^{Les Petites Soeurs de Jésus (dintre care unele au trăit o vreme şi în România, iar amintirea iradierii, prieteniei, fraternităţii lor dăinuie), Les Petits Frères de Jésus şi alte congregaţii şi grupări spirituale, formând o mare familie.}

 

^{Cartea de faţă este o oglindă a vieţii începuturilor, cuprinzând scrisori sau conferinţe adresate de Pr. Voillaume primilor „Fraţi”; ele păstrează stilul direct, de convorbire fraternă, farmecul mărturiei directe a căutării unei mai mari iubiri faţă de Dumnezeu şi faţă de oameni, printr-o trăire mai efectivă a Evangheliei.}

 

^{Esenţial însă este faptul că nu e vorba aici doar de o anume carismă a unui anume fondator pentru o anume grupare călugărească. Sunt valori de care are nevoie orice om care vrea să trăiască Evanghelia în lumea noastră de astăzi, valori de care, de fapt, are nevoie societatea actuală pentru a evita primejdiile care o ameninţă – de idolatrizare a succesului şi a bogăţiei, de dezumanizare până la urmă. Sunt valori paradoxale precum însăşi Evanghelia: moartea bobului de grâu din care izvorăşte viaţa, rodul neaşteptat al aparentei nereuşite, atingerea desăvârşirii creştine într-o existenţă ce nu are nimic neobişnuit, care nu are acces la „condiţii speciale” favorabile reculegerii şi rugăciunii. Intuiţiile fundamentale ale Părintelui de Foucauld – imitarea vieţii de la Nazaret a lui Isus şi vocaţia prieteniei frăţeşti pornită din iubirea lui Dumnezeu – constituie „un har pentru lumea modernă”, aşa cum bine observă în prefaţă Mons. de Provenchères. „Biserica este un trup viu, având o viaţă al cărei mister ne scapă. Creşterea ei se efectuează atât în profunzime, în suflete, cât şi în exterior, în număr – şi poate că Biserica este mai mare în dimensiunea ei în profunzime decât în lărgime. [...] Adevărata eficacitate a unui mijloc de apostolat nu poate face obiectul niciunei statistici. Cea care ar fi voit să înregistreze rezultatele imediate ale acţiunii personale a lui Cristos ar fi fost foarte dezamăgitoare. Unele fizionomii de sfinţi vin din când în când să ne amintească această realitate” (p. 39).}

 

^{Câteva cuvinte despre traducere: încă din anii ’80, cucerită de mesajul actual şi universal al cărţii, traducătoarea a vrut să o pună la dispoziţia românilor cât mai repede: aşadar redarea pe româneşte a circulat, dactilografiată, în „regim de samizdat” încă de pe atunci: acum a fost revizuită însă după ultima ediţie, inaccesibilă pe atunci. Merită subliniate cu privire la această traducere proprietatea termenilor, coerenţa stilistică, fluenţa şi eleganţa, care fac cartea cu atât mai atrăgătoare. De asemenea, bunăvoinţa editurii Galaxia Gutenberg de a o tipări, în excelente condiţii grafice.}

 

^{Fie ca Fericitul Charles de Foucauld să inspire şi cititorilor acestor pagini dorinţa de „a striga Evanghelia prin întreaga viaţă” şi de a-şi deschide sufletul cu iubire curată şi smerită faţă de toţi oamenii. (Francisca Băltăceanu, Recenzie: René Voillaume, În mijlocul mulţimilor – Viaţa religioasă a Frăţiorilor Părintelui de Foucauld, traducere din limba franceză: Monica Broşteanu, Ed. Galaxia Gutenberg, 2009; titlul original: Au coeur des masses. La vie religieuse des Petits Frères du Père de Foucauld, Éd. du Cerf, 1951,1969).}