Nu vă temeți!
pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (21 iunie 2020)
Lecturi: Ieremia 20,10-13; Romani 5,12-15; Evanghelia Matei
10,26-33; lecturi
Omilie
Lecturile biblice de această
duminica au ca temă eliberarea omului de frică. Lectura întâia descrie slujirea
profetului Ieremia și încrederea sa că poate conta pe ajutorul lui Dumnezeu
care „îl eliberează din mâna răufăcătorilor”. Evanghelia propune îndemnul lui
Cristos adresat discipolilor tocmai pe seama fricii: „nu vă temeți!” A doua
lectură prezintă rădăcina ultimă și necesară a oricărei eliberări: darul
harului revărsat peste noi de noul Adam, Isus Cristos, în care nu este frică,
care a învins moartea și ne-a salvat de stricăciunea păcatului.
În prima lectură (Ier 20,10-13), profetul Ieremia a trăit într-o
perioadă foarte dificilă pentru istoria lui Israel: a cunoscut persecuții,
închisoare și moarte în exil. Este slujirea chinuită a lui Ieremia și
încrederea sa că el poate conta pe ajutorul lui Dumnezeu. Pentru a-și împlini
misiunea în mijlocul poporului evreu, profetul suferă persecuții atroce și nu
se descurajează; proclamă fără încetare încrederea în Domnul. Este un model
pentru cel care nu se predă dar anunță cuvântul lui Dumnezeu și infidelitățile
poporului. Toată existența profetului cu Dumnezeu este tocmai în
slujirea lui și în încercările sale pe care trebuie să le suporte. Îi auzim
tânguielile: „am auzit calomniile multora […]: «Învinuiţi-l şi-l vom învinui!»”
(v. 10). Prietenii îl fac de râs pentru că el s-a pus în slujba unui astfel de
Dumnezeu; ei îl evită ca „teroare” și așteaptă să se răzbune, să-l denunțe.
Fidelitatea față de vocația sa este o cucerire zilnică; cunoaște dubii, crize.
Atâtea ori apasă ca un blestem, mai ales când simte tăcerea lui Dumnezeu, așa
cum declară la începutul „confesiunii” sale din fragmentul de astăzi. Profetul
reprezintă figura omului drept care, tocmai pentru dreptatea şi fidelitatea lui
faţă de Dumnezeu, devine incomod pentru prietenii şi contemporanii săi. Ceea ce
urmează în text este exprimarea convingerii profetului că nimic nu i se poate
întâmpla atâta timp cât îl are aliat pe Dumnezeu: „Domnul este cu mine ca un
luptător puternic, de aceea, cei care mă urmăresc se vor poticni şi nu vor
reuşi să mă biruie” (v. 11). Dumnezeu îl va elibera de duşmanii săi, el care „încercă
pe cel drept”, „căci eliberează sufletul celui nevoiaş din mâna răufăcătorilor”
(v. 13). Profetul este cum suntem noi: umani. Domnul îl eliberează. Se lasă
condus de Dumnezeu și cu ajutorul lui, poporul știe să trăiască exilul, dându-i
un sens nou, o speranță. Ieremia încheie tânguirea sa cu o laudă: „cântaţi
Domnului, lăudaţi-l pe Domnul!” (v. 13). Încă o dată în Biblie se demonstrează
că nu cunoaște disperarea profetul: chiar și în experiența cea mai amară face
să apară la orizont un licăr de speranță în Dumnezeul cel drept. Ieremia adaugă
că el a triumfat punându-și încrederea în Domnul, așa cum a făcut Cristos în toată
viața sa.
În lectura a doua (Rom 5,12-15), apostolul Paul vorbeşte
despre iubirea lui Dumnezeu față de oameni și afirmă că după cum păcatul și
moartea au intrat în lume datorită primului om, la fel și mântuirea a venit de
la Isus, noul om. Salvarea înseamnă începutul noii omeniri. Apostolul învață că
dacă suntem solidari cu Adam, datorită păcatului și morții, suntem solidari mult
mai mult în harul lui Cristos și a vieții lui pe care o primim de abundență.
Paul începe prin denunțarea puterii viguroase a morții care prin greșeala
primului nostru părinte, Adam, distruge întreaga omenire. Face referință la
căderea lui Adam și, apoi, îndeamnă la încredere în opera de răscumpărare a lui
Isus; scoate în evidenţă solidaritatea noastră în condamnare, pentru a sublinia
aceeaşi solidaritate în harul care ne-a fost dăruit prin Cristos. Solidaritatea
ce ne unește cu Cristos este cel mai prețios dar din cer: harul și viața. Să ne
bucuram de ele: „dacă prin greşeala unuia singur au murit cei mulţi, cu atât
mai mult harul lui Dumnezeu şi darul harului unui singur om, Isus Cristos, a
fost revărsat cu prisosinţă asupra celor mulţi” (v. 15). Îmbrăţişând credinţa,
creştinul se face vrednic de har, devine solidar cu Cristos: „a fost revărsat
cu prisosinţă asupra celor mulţi”. Darul harului nu este ca și căderea; puterea
harului lui Dumnezeu este mult superioară experienței morții fizice sau
spirituale. De aici expresia surprinzătoare a imnului pascal: „O felix culpa!” „O fericită vină – aceea
a lui Adam – pentru că ai avut parte de un Răscumpărător atât de mare!”
În Evanghelie după Matei (Mt 10,26-33) ascultăm discursul și
recomandările pe care Cristos le adresează celor doisprezece apostolilor
trimiţându-i în misiune. Cei care anunță Evanghelia trebuie să o facă cu un
mare entuziasm, fără să se teamă de greutăți. Trebuie să auzim acest cuvânt al
Domnului: „Nu vă temeţi de oameni!” Păstrați-vă curajul și încredeți-vă în Dumnezeu,
indiferent de dificultăți și chiar ostilități pe care puteți să le întâlniți. Expresia
„nu vă temeţi” revine de trei ori în câteva rânduri: „Nu vă temeţi de oameni… Nu
vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul!... Aşadar, nu vă
temeţi!” (v. 26.28.31). Este convingerea
neclintită că suntem în mâinile Tatălui. Nimic să nu paralizeze elanul misionar
și nici să nu vă frângă zelul!
Sunt indicate trei forme de
curaj: curajul de a vorbi clar [„predicaţi de pe acoperişuri!” (v. 27)],
curajul de persecuții [„nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide
sufletul!” (v. 28)], curajul a nu se ruşina niciodată de Cristos în faţa
oamenilor [„oricine va da mărturie pentru mine înaintea oamenilor, voi da şi eu
mărturie pentru el înaintea Tatălui meu cel din ceruri!” (v. 32)]. Curajul vine
din credinţă şi din libertatea adevărului. Condiţia este de a-l iubi pe Cristos mai
presus de toate!
Isus îi instruieşte în evanghelia
de astăzi cu privire la cum să depăşim această teamă paralizantă. Trei sunt motivele
de care să nu ai teamă: adevărul va avea întâietate în cele din urmă, persecutorii
nu pot face nimic împotriva vieții adevărate [reale], Dumnezeu nu abandonează
niciodată pe ai săi. Matei trasează figura apostolului „mărturisitor” al
credinței: este un adevărat „martir”. În furtună se aude glasul lui Cristos,
care devine insistent: „Nu vă temeți de oameni…”
Creștinul este martor al
providenței: „oare nu se vând două vrăbii pe un ban? Şi niciuna dintre ele nu
cade pe pământ fără ştirea Tatălui vostru” (v. 29). Asupra noastră veghează
gingașa și iubitoarea prezență a lui Dumnezeu care nu ne abandonează; ba,
dimpotrivă, are grija de noi toți. Dacă creștinul este fidel, așa tare cu
puterea lui Isus, va fi victorios! Dincolo de cruce, se află siguranța
învierii, pe care o sărbătorim în fiecare duminică!
bibliografia [anul
A]: Armellini F. http://www.qumran2.net; http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio;
Biblia, Sapientia, Iași 2013; Bianco E., Accogliere la parola. Anno A, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1998; Brèthes
Ch., Feuillets liturgiques. Année A, MédiasPaul & Éditions Paulines, 1987; Cantalamessa R. http://www.qumran2.net; Commento della Bibbia liturgica,
Edizione Paoline, Roma 1981; Ceccarelli M. http://www.donmarcoceccarelli.it; Comastri
A, Il giorno del Signore. Riflessioni
sulle letture festive. Ciclo A, Edizioni Paoline, Torino 1989; Compazieu J. http://dimancheprochain.org;
Cortesi A., https://alessandrocortesi2012.wordpress.com; Doglio C. https://www.qumran2.net;
Dumea C. www.calendarcatolic.ro; www.pastoratie.ro; Garcìa
J. M. http://www.catechistaduepuntozero.it; Lasconi T. http://www.paoline.it/blog/liturgia; Lucaci A. http://ro.radiovaticana.va;
Ludmann R., Parole pour ta route,
Paris 1986; Maggioni B. http://www.qumran2.net; Manicardi L. https://www.monasterodibose.it; Marchioni G., Echi della parola di Dio. Omelie domenicali
e festive per l’anno A, Elledici, Torino 1998; Masetti N., Guidati dalla Parola, EMP, Padova 1995; Orestano
C. F. http://www.monasterodiruviano.it; Predici și omilii, https://www.elledici.org;
Ravasi G., Celebrarea și trăirea
Cuvântului, Sapientia, Iași 2014; Tessarolo A., Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N.
http://thierry.jallas.over-blog.com.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu