Isus este „poarta” spre fericire
pr. Isidor Chinez (30 aprilie 2023)
Lecturi biblice: Faptele Apostolilor 2,14a.36-41; 1Petru 2,20b-25; Evanghelia Ioan 10,1-10; lecturi biblice
Omilie
E duminica „Bunului Păstor”. Isus și-a îndeplinit misiunea dându-și viața ca jertfă pentru turma sa. La ieșirea din Egipt și a călătoriei prin deșert, Dumnezeu s-a arătat păstorul lui Israel. Domnul a acționat ca un păstor conducând în țara promisă turma sa. Dar de multe ori poporul nu au reușit să-l urmeze pe păstor pentru că nu i-a ascultat glasul (cf. Ps 95,7-11), adică nu s-a conformat voinței lui Dumnezeu. Cine urmează păstorul și îi ascultă glasul, se lasă să fie purtat cu blândeţe pe cărările sale, acela va ajunge departe, în viața veșnică. Vocea Domnului este cea care ne cheamă pe fiecare dintre noi ca să-i aparținem, să ne lăsăm hrăniți cu trupul și sângele său și să colaborăm cu el pentru unitatea și evanghelizarea lumii. Liturgia din această duminică ne propune tema bunului păstor și ne invită să reflectăm asupra slujirii în Biserică, căci Domnul este „poarta” spre fericire!
Prima lectură (Fap 2,14a.36-41) relatează încheierea primului discurs al lui Petru în ziua de Rusalii și apoi reacția oamenilor: „Să ştie cu siguranţă toată casa lui Israel că Dumnezeu l-a făcut Domn şi Cristos pe acest Isus pe care voi l-aţi răstignit” (v. 36). Apostolul anunță că Dumnezeu l-a făcut „Domn” [Kyrios în greacă] și Cristos [Mesia sau Unsul] pe Isus pe care ei l-au răstignit, dar Dumnezeu l-a înălțat prin înviere și l-a pus ca singurul păstor al comunității sale. „Când au auzit au fost pătrunşi la inimă şi au spus lui Petru şi celorlalţi apostoli: «Ce să facem, fraţilor?»” (v. 37). Mulțimea își exprimă regretul pentru fapta rea și disponibilitate de a asculta de Dumnezeu. Petru răspunde cu o invitație: „Convertiţi-vă şi fiecare dintre voi să se boteze în numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor voastre şi veţi primi darul Duhului Sfânt!” (v. 38). Apostolul îi invită pe ascultătorii să se convertească și să primească botezul, adică să-l primească drept ghid pe Isus, să-și exprime relația cu el prin botez și să primească darul Duhului Sfânt și salvarea. Îi îndeamnă să se salveze de această generație gata oricând să facă rele. Aceasta nu înseamnă să fugă de lume, ci să lucreze împreună cu Dumnezeu pentru a transforma societatea la lumina evangheliei.
În a doua lectură (1Pt 2,20b-25), Petru propune exemplul lui Isus ca păstor și păzitor al nostru: „eraţi ca nişte oi rătăcite, dar acum v-aţi întors la păstorul şi supraveghetorul sufletelor voastre” (v. 25). Acesta este modul în care păstorul își călăuzește turma. Comunitățile din Asia, spre care se îndreptată Petru [din „diaspora: în Pont, Galaţia, Capadocia, Asia şi Bitinia” (1Pt 1,1)], sunt supuse persecuției. Apostolul îi îndeamnă să accepte senin, fără răzvrătire, inspirându-se din suferințele Domnului: „dacă suportaţi suferinţa […], aceasta este un har înaintea lui Dumnezeu. De fapt, la aceasta aţi fost chemaţi, căci Cristos a suferit pentru voi lăsându-vă exemplu ca să mergeţi pe urmele lui” (v. 20-21). Chiar persecuțiile trebuie să fie acceptate cu răbdare și cu bucurie căci este modul de a te simți mai aproape, asimilat lui Cristos care în cursul patimii a dat dovada unei răbdări eroice. Petru citește lucrarea Domnului într-o cheie exemplară [„lăsându-vă exemplu ca să mergeţi pe urmele lui” (v. 20)] și de ispășire, adică de a răscumpăra greșeala [„el însuşi, pe lemn, a purtat păcatele noastre în trupul său, pentru ca noi, murind pentru păcate, să trăim pentru dreptate. Prin rănile lui aţi fost vindecaţi” (v. 24)]. Isus a săvârșit alegerile sale cu curaj, până la martiriu: el este mântuitorul nostru. El este mielul care a luat asupra să greșelilor tuturor și le-a șters pe cruce oferind viața sa Tatălui: „căci eram ca nişte oi rătăcite”, dar acum faceți parte din turma sa. Domnul este păstorul și călăuzitor nostru! Este „vestea mântuirii” sau kerigma, cea mai accesibilă și mai mângâietoare pe care apostolul le-o oferă ascultătorilor sau cititorilor săi.
În Evanghelia după Ioan (In 10,1-10) se afirmă că Isus este Păstorul cel Bun sau cel Frumos [în greacă kalos (In 10,11.14)] și exprimă relația sa cu cei care îl urmează în lumina raportului dintre păstor și oile turmei. Ca păstor, Domnul „îşi cheamă oile pe nume şi le conduce afară” (v. 3), adică stabilește o relație personală cu comunitatea sa bazată pe cunoașterea reciprocă: „când le-a scos pe toate ale sale, merge înaintea lor, iar oile îl urmează pentru că îi cunosc vocea” (v. 4). Cu alte cuvinte, nu dă ordine și directive, ci deschide un schimb care îi conduce la o creștere în credință și solidaritate. „Merge înaintea lor”, adică trăind în armonie, invitându-i să-l urmeze și să meargă fără teamă. Isus îi avertizează împotriva păstorilor falși sau mincinoși care se îngrijesc de propriile interese și nu au grijă de oi: sunt oameni care în loc să slujească comunitatea o folosesc. Cristos se prezintă ca „poartă”, adică ca cel care nu numai că îi introduce pe cei care îl urmează în relația cu Dumnezeu, dar o realizează devenind „noul templu” al lui Dumnezeu.
Isus este „poarta” oilor: oricine trece prin el găsește viață și mântuire din belșug. Este poarta prin care se poate intra și ieși. Isus nu ne constrânge să intrăm, cu atât mai puțin să ieșim. Domnul este păstorul care intră în viața noastră cu delicatețe și fără iluzie. Ne invită să fim atenți asupra acelora care intră prin gard cu înșelăciune: „sare prin altă parte, acela este un hoţ şi un tâlhar” (v. 1). Sunt puterile seducătoare ale lumii care ne conduc în gura lupilor.
A recunoaște vocea Domnului… Isus este păstorul al cărui glas noi, oile sale, îl învățăm încet-încet să îl recunoaștem pentru că am petrecut mult timp cu el. Cu cât stăm mai mult împreună cu el, cu atât va fi mai ușor să-i recunoaștem glasul. Acest lucru devine vital atunci când trebuie să-l recunoaștem printre vocile diferite și înșelătoare. Este esențial să-i distingem glasul atunci când sosesc lupii…
„El îşi cheamă oile pe nume” (v. 3). Numele stă în locul persoanei. Isus ne cheamă pe nume, pentru că ne cunoaște mai bine decât oricine altcineva: este o relație intimă și profundă. Ne spune pe nume: ne simțim chemați și iubiți. Simțim încrederea lui și bucuria de a-l urma.
„Dacă cineva intră prin mine, va fi mântuit. Va intra şi va ieşi şi va găsi păşune. […] Eu am venit ca să aibă viaţă şi să o aibă din belşug” (v. 9.10). Relația cu Domnul are o notă distinctivă: el nu numai că intră în viața noastră sau ne ține în stâna sa, dar el este poarta prin care intrăm într-o în viață deplină. Doar prin relația cu el, viața noastră își poate găsi cel mai profund și complet sens. Mai multe relații ne pot însoți existența, dar numai relația cu Cristos ne permite să găsim plenitudinea! Isus este „poarta” spre fericire!
Bibliografia [anul A]: Armellini F., http://www.qumran2.net; http://www.settimananews.it/tema/ascolto-annuncio; Anno Liturgico A Archivi - (commentivangelodomenica.it); Biblia, Sapientia, Iași 2013; Bianco E., Accogliere la parola. Anno A, Elle Di Ci, Leumann (Torino) 1998; Brèthes Ch., Feuillets liturgiques. Année A, MédiasPaul & Éditions Paulines, 1987; Cantalamessa R., http://www.qumran2.net; Commento della Bibbia liturgica, Edizione Paoline, Roma 1981; Ceccarelli M., http://www.donmarcoceccarelli.it; Comastri A., Il giorno del Signore. Riflessioni sulle letture festive. Ciclo A, Edizioni Paoline, Torino 1989; Compazieu J., http://dimancheprochain.org; Cortesi A., https://alessandrocortesi2012.wordpress.com; Dehoniani Andria, https://dehonianiandria.it/category/liturgia-domenicale/; https://dehonianiandria.it/lectio/; Doglio C., https://www.qumran2.net; Dumea C., www.calendarcatolic.ro; www.pastoratie.ro; Garcìa J. M., http://www.catechistaduepuntozero.it; Gobbin M., Omelie per un anno. Anno A, vol. 1, Elledici, Torino 2003; Lasconi T., http://www.paoline.it/blog/liturgia; Lucaci A., http://ro.radiovaticana.va; Ludmann R., Parole pour ta route, Paris 1986; don Marco Ceccarelli – Omelie; Maggioni B., http://www.qumran2.net; Manicardi L., https://www.monasterodibose.it; Marchioni G., Echi della parola di Dio. Omelie domenicali e festive per l’anno A, Elledici, Torino 1998; Masetti N., Guidati dalla Parola, EMP, Padova 1995; Orestano C. F., http://www.monasterodiruviano.it; Predici și omilii, https://www.elledici.org; Ravasi G., Celebrarea și trăirea Cuvântului, Sapientia, Iași 2014; Tessarolo A., Messale e lezionario meditato, EDB Bologna 1974; Thabut M.-N., http://thierry.jallas.over-blog.com.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu