Cu suliţi lungi

Cu suliţi lungi, cu săbii grele
ostaşii unui sfânt sobor
te-au dus în faţa judecăţii
pe tine, Salvatorul lor!

În jurul tău s-au strâns bătrânii,
învăţătorul vechii Legi.
Iar tu ai stat cu mâini legat,
tu, Creatorul lumii-ntregi.

Pilat, în togă purpuree,
privi de sus cu chip de leu.
Şi nu ştia c-avea în faţă
pe Împăratul Dumnezeu.

Pe drumul trist te-au plâns trudiţii
şi-au râs cei mândri şi bigoţi.
Iar tu urcai scăldat în sânge
s-aduci iertare pentru toţi.

Te-ai aşezat cu braţe-ntinse
să aperi un pământ pierdut,
căci numai tu ştiai că-n lume
n-avem alt preţ, n-avem alt scut.

De-atunci mereu lovim în tine
şi te gonim cu ură grea.
O, cât ai îndurat, Isuse,
ca să câştigi iubirea mea!
 
Costache Ioanid