† Duminica a 2-a a Paştelui [C]: Credința vie a lui Toma... și a noastră [27 aprilie 2025]

Sfântul lui Toma și necredința sa de Carl Bloch. 

Credința vie a lui Toma... și a noastră

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (27 aprilie 2025)

Lecturi biblice: Faptele Apostolilor 5,12-16; Apocalips 1,9-11a.12-13.17-19; Evanghelia Ioan 20,19-31; lecturi biblice

Omilie

Timpul Paștelui va continua până în Duminica Rusaliilor, după care se vor relua timpul de peste an, timpul obișnuit. În aceasta perioada pascală un rol deosebit ocupă cartea Faptele Apostolilor ca prima lectură care ne spune ce se întâmplat cu prima comunitate a celor botezați. Evanghelia va fi întotdeauna cea a sfântului Ioan, în timp ce a doua lectură va fi luată din Apocalips: timpul care urmează învierii lui Isus trebuie înțeles ca începutul ultimelor timpuri ale lumii. Învățătura liturgiei de astăzi se concentrează asupra darurilor lui Isus, Cel Înviat, către comunitatea sa: slujirea apostolică (din Faptele Apostolilor), darul Duhului Sfânt (din Evanghelia după Ioan), prezență vie și perenă pe drumul istoriei (din Apocalips). Numitorul comun dintre cele trei lecturi este legătura indisolubilă dintre faptul învierii lui Isus și slujirea apostolică. Mărturia martorilor oculari ai învierii este o misiune atribuită cuiva de Domnul pentru a acționa în numele său, căci apostolii s-au angajat treptat în ministerul sau slujirea Cuvântului lui Cristos. Este credința vie a lui Toma... și a noastră!

† Marţi din Octava Paştelui: Să creștem în credință [22 aprilie 2025]

 

„Nu mă reține!”

Să creștem în credință

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (22 aprilie 2025)

Lecturi biblice: Faptele Apostolilor 2,36-41; Evanghelia Ioan 20,11-18; lecturi biblice

Omilie

În „Săptămâna Luminată”, Liturgia Cuvântului adună principalele mărturii despre înviere Domnului şi le oferă meditaţiei credincioşilor pentru a fi întăriţi în credinţă.

Prima lectură luată din Faptele Apostolilor (Fap 2,36-41) prezintă partea finală a discursului ținut de Petru din ziua de Rusalii, adică a coborârii Duhului Sfânt: este un apel la convertire și răspunsul celor prezenți. Autorul  Faptelor Apostolilor este Luca și dezvoltă sub forma unui dialog chemarea la convertire ca un îndemn catehetic, prezentând condițiile de intrare în comunitatea creștină: „În ziua de Rusalii, Petru le-a spus iudeilor: «Să ştie cu siguranţă toată casa lui Israel că Dumnezeu l-a făcut Domn şi Cristos pe acest Isus pe care voi l-aţi răstignit!»” (v. 36). Cei prezenți au o întrebare: „Ce să facem, fraţilor?” (v. 37), provoacă răspunsul lui Petru despre convertirea, o ruptură decisivă de trecut, care presupune regretul pentru răul săvârșit și botezul „în numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor” (v. 38). Aceasta implică faptul că persoana botezată este transferată în sfera de influență a Celui Înviat în numele lui Isus. „Numele” se referă la o persoană. Efectele botezului sunt: ​​iertarea păcatelor și darul Duhului Sfânt, adică nu o carismă dată de Duhul, ci darul care este însuși Duhul Sfânt. În încheiere, Petru evocă din nou pe profetului Ioel – „oricine va invoca numele Domnului” (Il 3,5) – dar îl generalizează pentru promisiunea mântuirii care se extinde asupra întregului Israel și la „toți cei care sunt departe, pe oricâţi i-ar chema Domnul Dumnezeul nostru” (v. 39). Este o mântuire destinată tuturor oamenilor, dar respectând întotdeauna prioritatea lui Israel. Chemarea lui Petru va provoca inevitabil dezbinare în Israel, însă menţionează creşterea comunităţii: Biserica se formează în urma acceptării predicării apostolice, în care Dumnezeu lucrează. Trecerea de la o sută douăzeci [„în zilele acelea, Petru s-a ridicat în mijlocul fraţilor – mulţimea celor adunaţi în acel loc era cam de o sută douăzeci de persoane” (Fap 1,15)] la trei mii de credincioși mărturisește puterea Duhului Sfânt și importanța pe care Luca o atribuie Bisericii din Ierusalim. Numărul de trei mii de oameni este un număr „ideal” (după Schille G.), nu are o reală valoare istorică.

† Luni din Octava Paștelui: Bucurați-vă și nu vă temeți [21 aprilie 2025]

Isus Cel Înviat și femeile – de Corbert Gauthier. 

 Bucurați-vă și nu vă temeți

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (21 aprilie 2025)

Lecturi biblice: Faptele Apostolilor 2,14.22-33; Evanghelia Matei 28,8-15; lecturi biblice

Omilie

Timpul Paștelui se prelungeşte într-o liturgie a vieţii și a bucuriei pascale. Învierea Domnului este cel mai răsunător eveniment al istoriei umanității care confirmă biruința iubirii lui Dumnezeu asupra păcatului şi a morţii şi dăruieşte vieţii speranța vieții veșnice, căci este un fundament solid. Avem încredere în cuvântul apostolilor și în cuvintele lui Isus: „Bucurați-vă și nu vă temeți!”

† Învierea Domnului: Cristos a înviat din morți! Aleluia! [20 aprilie 2025]

 

Cristos a înviat din morți! Aleluia!

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (20 aprilie 2025)

Lecturi biblice: Faptele Apostolilor 10,34a.37-43; Coloseni 3,1-4; Evanghelia Ioan 20,1-9; lecturi biblice

Omilie

Astăzi celebrăm cea mai strălucitoare și mai fericită zi a credinței noastre: Învierea Domnului. Este ziua în care moartea a fost învinsă, piatra mormântului a fost rostogolită și lumina lui Isus a rupt întunericul din lume. În această zi, poți „cânta” viața! Nimeni nu este exclus. Moartea este moștenirea fiecărui om, ce derivă din trecut înfricoșătorul adevăr, dar Paștele este o certitudinea bucuroasă și veselă că Dumnezeu a intrat fără întârziere în împărăția morții: este o înfrângere decisiv a morții, este o victorie pentru totdeauna! Paștele se prezintă ca o provocare radicală la această răutate din istorie. Acum viața este străbătută de speranță veșnică spre care ne ridicăm. Liturgia Paștilor propune ca temă de reflecție învierea lui Isus, văzută nu ca un fapt istoric sau documentabil [întărit cu documente], ci ca un eveniment mântuitor acceptat prin credință. Evanghelia lui Ioan, pe care tocmai am auzit-o, ne duce chiar acolo, în zorii „primei zi a săptămânii, dis-de-dimineaţă”, în fața unui mormânt gol… Este mărturisirea cu credință: Cristos a înviat din morți! Aleluia!

† Vinerea Sfântă – Pătimirea şi moartea Domnului: Pătimirea Domnului ne-a adus mântuirea [18 aprilie 2025]

 Christ on the Cross (1627) - de Peter Paul Ruben.

Pătimirea Domnului ne-a adus mântuirea

pr. Isidor Chinez (18 aprilie 2025)

Lecturi biblice: Isaia 52,13-53,12; Evrei 4,14-16; 5,7-9; Pătimirea Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 18,1-19,42; lecturi biblice

Omilie

Liturgia Vinerii Sfinte s-a născut la Ierusalim. Este ziua răstignirii și a morții lui Isus.  În această zi şi în ziua următoare, Biserica, după o tradiţie străveche, nu celebrează Sfânta Liturghie, în afară de sacramentul Spovezii sau Penitenţei şi al Ungerii bolnavilor. Se celebrează pătimirea Domnului cu proclamarea Evangheliei după Ioan, adorarea crucii și sfânta Împărtăşanie cu hostiile consacrate în ziua precedentă [în Joia Sfântă]. Cele trei lecturi sunt aceleași în toți anii [A B C]. Pătimirea Domnului ne-a adus mântuirea!

† Joia Sfântă: Ultima Cină este „memorialul” Domnului [17 aprilie 2025]

Isus spală picioarele apostolilor.

Ultima Cină  este „memorialul” Domnului 

pr. Isidor Chinez (17 aprilie 2025)

Lecturi biblice: Exod 12,1-8.11-14; 1Corinteni 11,23-26; Evanghelia Ioan 13,1-15; lecturi biblice

Omilie

Astăzi începe Tridu-ul Pascal cu „amintirea” Ultimei Cine. Isus, în ajunul patimii sale, și-a oferit trupul și sângele sub specia pâinii și vinului dându-le ca hrană apostolilor și poruncindu-le să perpetueze jertfa sa ca „memorie”. În această seară, Biserica ne adună în jurul altarului, ca în Joia Sfântă când apostolii împreună cu învățătorul lor s-au adunat în jurul mesei, pentru a celebra și trăi „memorialul” Domnului – Cina de Taină.

† Duminica Floriilor [C]: „Darul” Domnului celebrat în Săptămâna Sfântă [13 aprilie 2025]

„Osana! Fiului lui David!” 

„Darul” Domnului celebrat în Săptămâna Sfântă

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (13 aprilie 2025)

Lecturi biblice: Isaia 50,4-7; Filipeni 2,6-11; Patima Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca (Lc 23,1-49) [forma scurtă]; lecturi biblice

Omilie

Astăzi intrăm în Săptămâna Sfântă și vom urma jertfa lui Isus pe cruce. În Duminica Floriilor vom trece de la „osana” la „răstignește-l”. Dacă îl urmăm pe Isus, putem experimenta „osanalele” și să fim răstigniți cu el! Duminica Floriilor ne invită să ne reînnoim credința și să participăm în mod intim la patima, moartea și învierea Domnului. Scopul lecturii este de a conduce comunitățile creștine la contemplarea misterului morții ce pregătește învierea Domnului și care este condiția prin care credinciosul a intrat în „viața nouă” a lui Cristos. Primele două lecturi ale liturgiei sunt identice pentru toți cei trei ani [A B C]: profetul Isaia (Is 50,4-7) unde Slujitorul Domnului este prezentat în slujirea lui suferindă, dar este întărit de ajutorul lui Dumnezeu, și apostulul Paul (Fil 2,6-11) în imnul cristologic al glorificării cerești a lui Isus, după umilirea pământească. Evanghelia este relatarea Patimilor după Luca (Lc 23,1-49), căci suntem în anul C [în forma scurtă]. Este „darul” Domnului celebrat în Săptămâna Mare!

† Duminica a 5-a din Post Mare [C]: Iertare și milostivire – este „un lucru nou” salvarea noastră [6 aprilie 2025]

 

Iertare și milostivire – este „un lucru nou” salvarea noastră

pr. Isidor Chinez – capelă, Adjudeni (6 aprilie 2025)

Lecturi biblice:  Isaia 43,16-21; Filipeni 3,8-14; Evanghelia Ioan 8,1-11; lecturi biblice

Omilie

Liturgia din această duminică evidențiază mesajul evanghelic al iertării și al milostivirii. În prima lectură, mântuirea este identificată cu iertarea lui Dumnezeu ce permite evreilor să se întoarcă din exilul babilonian în pământul lor. Profetul proclamă: „Nu vă mai amintiţi de cele dinainte şi nu vă mai gândiţi la cele din vechime! Iată, eu fac un lucru nou: încolţeşte, nu-l recunoaşteţi?” (Is 43,18-19). Apare din nou în a doua lectură unde apostolul Paul spune: „dar un singur lucru fac: uit cele din urma mea şi mă avânt către cele dinainte” (Fil 3,13). În cele din urmă, este experiența dramatică a adulterei, unde femeia se ridică din umilința ei scăpând de lovirea cu pietre și obținând de la Domnul un viitor: „«Nu te-a condamnat nimeni?» Ea i-a zis: «Nimeni, Doamne». Isus i-a spus: «Nici eu nu te condamn; mergi, de acum să nu mai păcătuieşti!»” (In 8,10-11). Este milostivirea Domnului. Este tensiunea dintre trecut și viitor și atinge punctul culminant în lucrarea de eliberare realizată de Isus prin oferirea unui viitor ce stă să anuleze trecutul: este moartea pe cruce a Domnului pentru fiecare ființă umană căci este luminată de har și de milostivire.