pr. Isidor
Chinez – Izvoarele [IS] ora 11:00 (30 septembrie 2018)
Lecturi: Numerilor 11,25-29; Iacob 5,1-6; Evanghelia Marcu
9,38-43.45.47-48; lecturiOmilie
Lecturile biblice din această
duminică mișcă sufletul să se deschidă spre toți oamenii – așa cum îi stă bine
comunității creștine – și să nu monopolizeze pe Dumnezeu excluzându-i pe cei
care nu fac parte din grupul nostru. Face
parte din Biserică nu numai papa, preoții și toate surorile – cum ar gândi
cineva – dar toți oameni de bunăvoință care-l caută pe Domnul. Iubirea este
descoperirea lui Dumnezeu în sărăcia noastră…
Prima lectură (Num 11,25-29) prezintă episodul în care Moise îl ceartă pe Iosue pentru că doi oameni [Eldad și Medad] profețesc în tabăra. Moise a fost ales de Dumnezeu pentru a-i conduce pe evrei spre libertate. Dar sarcina devenea prea grea: el împărțind puterea și numind responsabili pentru popor. Dumnezeu a promis că va revărsa duhul său asupra celor șaptezeci de bărbați dintre bătrânii lui Israel adunați la „cortul întâlnirii”. Dar apare o problemă: doi bărbați nu erau la cort – dar erau înscriși printre ei – profețesc. Autorul nu spune: „Dumnezeu a luat duhul lui Moise”. Cei doi oameni au direct de la Dumnezeu darul duhului, fără mijlocitori. Ei devin profeți și rămân, nu ca acei care „au început să profeţească; dar după aceea n-au mai profeţit” (v. 25). Iosue, care îi slujea lui Moise încă din tinereţe – un sever extremist – i-a denunțat. Nu reușea să cuprindă cu mintea sa raportul personal și liber cu Dumnezeu fără mijlocitori, fără instituții. El le reproșează că nu fac parte din rândul responsabililor lui Israel, ce se reuniseră în fața cortului întâlnirii. Îi strigă lui Moise cu indignare: „Moise, oprește-i!” (v. 28). Dar Duhul lui Dumnezeu suflă unde vrea; nu poate nimenea să-l împiedice. Nimeni nu are monopol asupra lui. Moise nu încearcă să păstreze doar pentru sine autoritatea și duhul dat lui de Dumnezeu. Recunoaște că Domnul poate da și altora oricât ar fi de mulți. I-a răspuns lui Iosue: „Eşti gelos în locul meu? De-ar trimite Dumnezeu duhul său peste toţi, ca să facă din tot poporul său un popor de profeţi!” (v. 29). Răspunsul lui Moise este celebrarea splendorii libertății și a generozității lui Dumnezeu! Este plin de bucurie pentru binele semănat în fiecare om! Moise recunoaște libertatea lui Dumnezeu și știe să aprecieze darurile sale oricui le-ar da să le primească.
Prima lectură (Num 11,25-29) prezintă episodul în care Moise îl ceartă pe Iosue pentru că doi oameni [Eldad și Medad] profețesc în tabăra. Moise a fost ales de Dumnezeu pentru a-i conduce pe evrei spre libertate. Dar sarcina devenea prea grea: el împărțind puterea și numind responsabili pentru popor. Dumnezeu a promis că va revărsa duhul său asupra celor șaptezeci de bărbați dintre bătrânii lui Israel adunați la „cortul întâlnirii”. Dar apare o problemă: doi bărbați nu erau la cort – dar erau înscriși printre ei – profețesc. Autorul nu spune: „Dumnezeu a luat duhul lui Moise”. Cei doi oameni au direct de la Dumnezeu darul duhului, fără mijlocitori. Ei devin profeți și rămân, nu ca acei care „au început să profeţească; dar după aceea n-au mai profeţit” (v. 25). Iosue, care îi slujea lui Moise încă din tinereţe – un sever extremist – i-a denunțat. Nu reușea să cuprindă cu mintea sa raportul personal și liber cu Dumnezeu fără mijlocitori, fără instituții. El le reproșează că nu fac parte din rândul responsabililor lui Israel, ce se reuniseră în fața cortului întâlnirii. Îi strigă lui Moise cu indignare: „Moise, oprește-i!” (v. 28). Dar Duhul lui Dumnezeu suflă unde vrea; nu poate nimenea să-l împiedice. Nimeni nu are monopol asupra lui. Moise nu încearcă să păstreze doar pentru sine autoritatea și duhul dat lui de Dumnezeu. Recunoaște că Domnul poate da și altora oricât ar fi de mulți. I-a răspuns lui Iosue: „Eşti gelos în locul meu? De-ar trimite Dumnezeu duhul său peste toţi, ca să facă din tot poporul său un popor de profeţi!” (v. 29). Răspunsul lui Moise este celebrarea splendorii libertății și a generozității lui Dumnezeu! Este plin de bucurie pentru binele semănat în fiecare om! Moise recunoaște libertatea lui Dumnezeu și știe să aprecieze darurile sale oricui le-ar da să le primească.
