† Sfinții Petru și Paul (29 iunie): Cristos în centru vieții sfinților Petru și Paul [29 iunie 2022]

 

Sfinții Petru și Paul - de El Greco.

Cristos în centru vieții sfinților Petru și Paul

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] (29 iunie 2022) 

Lecturi biblice: Faptele Apostolilor 12,1-11; 2Timotei 4,6-8.17-18; Evanghelia Matei 16,13-19; lecturi biblice

Omilie

În solemnitatea sfinților apostoli Petru și Paul celebrăm Euharistia în cele mai vechi sărbători ale anului liturgic. Sunt cinstiţi în toată Biserica încă din secolul al II-lea ca martori ai credinţei apostolice. Tradiţia vrea ca Petru şi Paul să moară martiri în aceeaşi zi, 29 iunie a anului 67 sau 68, unul răstignit pe colina vaticană – în locul unde este astăzi biserica San Petro in Montorio, pe Gianicolo – şi celălalt, decapitat pe Via Ostiense. Sunt cei doi „principi” ai apostolilor, uniți prin aceeași iubire pentru Cristos, prin aceeași misiune pastorală și, mai ales, prin moartea sângeroasă suferită din cauza fidelității față de vestea cea bună. Să reflectăm împreună asupra comportamentului Bisericii primare în fața arestării lui Petru, asupra întrebării adresate discipolilor lui Isus despre identitatea sa și asupra păstrării credinței de către sfântul apostol Paul. Au vestit Evanghelia; au mărturisit acţiunea lui Dumnezeu prin slujirea lor; au arătat că Domnul îi susţine pe martorii săi şi salvează Biserica sa.

† Duminica a 13-a de peste an [C]: Chemați să-l urmăm pe Domnul [26 iunie 2022]

Isus cu „fața călită” - Indurì il suo volto verso Gerusalemme, acquarello di Maria Cavazzini Fortini (2016). 

Chemați să-l urmăm pe Domnul

 pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (26 iunie 2022) 

Lecturi biblice: 1Regi 19,16b.19-21; Galateni 5,1.13-18; Evanghelia Luca 9,51-62; lecturi biblice

Omilie

Chemarea creștină, cu exigențele ei de libertate și detașare interioară după lucruri și oameni, este o propunere la toți cei care îl urmează pe Cristos. Prima lectură relatează despre chemarea profetului Elizeu, care este destinat să fie succesorul lui Ilie în Israel. Evanghelia prezintă întâlnirile ce au avut loc de-a lungul drumului spre Ierusalim: Isus cheamă și omul răspunde, îl urmează. A doua lectură descrie chemarea creştină ca un drum spre libertate: „pentru libertate ne-a eliberat Cristos!”

† Duminica a 12-a de peste an [C]: Urmarea lui Isus în oboseala zilnică! [19 iunie 2022]

„Voi cine spuneți că sunt eu?” (Luca 9,20).

Urmarea lui Isus în oboseala zilnică! 

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (19 iunie 2022) 

Lecturi biblice: Zaharia 12,10-11; 13,1; Galateni 3,26-29; Evanghelia Luca 9,18-24; lecturi biblice

Omilie

Liturgia de astăzi stă mereu în jurul misterului crucii care unifică omenirea, acționând ca un nucleu universal de gravitație. Prima lectură conține oracolul profetului Zaharia, care vorbește despre cel pe care „l-au străpuns” (Zah 12,10); el este în centrul privirii tuturor. Evanghelia cheamă direct: „voi cine spuneţi că sunt eu?” „Mesia lui Dumnezeu!”, spune Petru. Atunci Isus spune: „Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni, de arhierei şi de cărturari, să fie ucis şi a treia zi să învie” (Lc 9,22). Este prima vestirea a patimii și învierii, după relatarea lui Luca. Și mai spune: „cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să mă urmeze!” (Lc 9,23). Toți suntem chemați la urmarea Domnului. A doua lectură afirmă unirea umanității în jurul lui Isus cel răstignit: „Toţi câţi aţi fost botezaţi în Cristos v-aţi îmbrăcat în Cristos. Aşadar, nu mai este nici iudeu, nici grec, nici sclav, nici om liber, nici bărbat şi nici femeie: voi toţi sunteţi una în Cristos Isus” (Gal 3,27-28). Este tema urmării lui Cristos, în osteneala zilnică!

† Trupul și Sângele Domnului (Joia Verde) [C]: Este sacramentul minunat! [16 iunie 2022]

Frângerea pâinii - de Marco Rupnik. 

Este sacramentul minunat!

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] (16 iunie 2022) 

Lecturi biblice: Geneză 14,18-20; 1Corinteni 11,23-26;  Evanghelia Luca 9,11b-17; lecturi biblice

Omilie

Astăzi celebrăm solemnitatea „Trupul și Sângele Domnului”. Este misterul euharistic în care Isus se face prezent cu adevărat și în mod substanţial permanent sub chipul pâinii și al vinului. Este o mare taină, un dar imens pe care ni l-a făcut Isus, o comoară de o valoare inestimabilă pe care Tatăl l-a încredințat Bisericii. Minunat sacrament! Domnul a rămas printre noi, oriunde suntem, cu Trupul și Sângele său și se dă pe sine însuși ca hrană a vieții veșnice și ca băutura a mântuirii tuturor celor care cred în el. Euharistia este centrul credinței creștine, fundamentul și inima întregii vieți a Bisericii. Astăzi liturgia prezintă pâine sub două simboluri: pâinea oferită de Melchisedec și pâinea înmulțită de Isus într-o zonă deșertică. Prima lectură relatează despre Melchisedec care îi oferă pâine și vin lui Abraham. Evanghelia prezintă miracolul înmulțirii pâinii. A doua lectură este textul clasic al tradiției apostolice a primei generații de creștinii referitore la celebrarea Euharistiei: „Luați și mâncați: acesta este trupul meu!” „Luați și beți: acesta este sângele meu!” Astăzi, mai mult ca oricând, să ne lăsăm atrași de acest mister de iubire!

† Sfânta Treime [C]: Iubirea lui Dumnezeu în inimile noastre [12 iunie 2022]

 

Iubirea lui Dumnezeu în inimile noastre

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 11:00 (12 iunie 2022) 

Lecturi biblice: Proverbe 8,22-31; Romani 5,1-5; Evanghelia Ioan 16,12-15; lecturi biblice

Omilie

După ce s-a terminat timpul pascal, liturgia ne invită să contemplăm și să ne rugăm în fața Sfintei Treimii. A vorbi despre Sfânta Treime înseamnă să vorbim despre un „mister”. Nu este doar ceva pe care mintea noastră ajunge să-l înțeleagă într-o anumită măsură. Când vorbim despre „mister” spunem că este necesar să ne schimbăm modalitățile și atitudinile față de ceea ce avem de obicei, pentru a ne putea raporta la el. A vorbi despre Dumnezeu este greu pentru că nu l-am întâlnit niciodată! Nu este niciodată posibil să-l cunoaștem pe Dumnezeu față în față. Starea noastră pe pământ se aseamănă cu aceea a unui copil în sânul mamei: copilul simte iubirea mamei, dar nu o cunoaște decât atunci când a venit pe lume. Așa se întâmplă cu noi: atâta timp cât vom trăi în lume nu-l vom vedea niciodată pe Dumnezeu; îi simțim iubirea; îl vom vedea doar față în față când vom intra în viața veșnică.

Lecturile biblice pun un anumit accent pe persoana Duhului Sfânt ca Înțelepciune necreată care conduce Biserica către cunoașterea deplină a adevărului. Prima lectură descrie personificarea Înțelepciunii lui Dumnezeu. Vorbește despre preexistența sa: „Domnul m-a creat ca început al căii sale […]. Din veşnicie am fost plăsmuită, dintru început, înainte de a se fi născut pământul” (Prov 8,22-23). Evanghelia relatează unul dintre cuvintele lui Cristos despre promisiunea Duhului, care va veni în Biserică pentru a face cunoscut adevărul: „însă când va veni el, Duhul adevărului vă va călăuzi în tot adevărul” (In 16,13). A doua lectură afirmă cu certitudine că Duhul Sfânt ne-a fost dăruit – este izvorul puterilor: „iubirea lui Dumnezeu a fost revărsată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat” (Rom 5,5).

† Coborârea Sfântului Duh (Rusaliile) [C]: Viața cu Duhul Sfânt [5 iunie 2022]

 

Viața cu Duhul Sfânt

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (5 iunie 2022) 

Lecturi biblice: Faptele Apostolilor 2,1-11; Romani 8,8-17; Evanghelia Ioan 14,15-16.23b-26; lecturi biblice 

Omilie

Astăzi sărbătorim coborârea Duhului Sfânt peste comunitatea creștină care este Biserica [în ebraică Qahal, în greacă Ekklēsia]. Este izbucnirea Duhului! Cei care erau în Ierusalim, din diferitele popoare, i-au auzit vorbind în limba lor. Ce înseamnă aceasta? Extinderea la scară mondială a cuvântului purtat de Duhul Sfânt. E o speranță nouă, o forță interioară, un mod nou de a privi altfel viața. Duhul le deschide apostolilor un univers diferit de al lor. Nu Roma este centrul, ci Ierusalimul este punctul de răspândire universală a credinței în Isus, Domnul [Kyrios, în greacă]. Biserica s-a născut cu două caracteristici fundamentale: este darul Duhului și este deschisă întregii lumi. Revărsarea Duhului împlinește promisiunea Celui Înviat și coincide cu sărbătoarea evreiască a Rusaliilor. Prima lectură este relatarea coborârii Duhului (Fap 2,1-11). Darul Duhului coincidea cu sărbătoarea ebraică a Torei sau Legii lui Dumnezeu de pe Sinai. Duhul vine să înlocuiască legea antică a Alianței. Creștinul, în timp ce continuă să aibă în fața sa o lege – sau o serie de învățături importante – scrise pe documente obiective cum este Biblia, în realitatea are voința lui Dumnezeu scrisă în inimă: este Duhul Sfânt care locuiește în noi și scrie „evanghelia” în noi. De aceea este plenitudinea bucuriei. Prin urmare, simțim că răsună în interior și nu doar în urechi. Evanghelia de astăzi preia discursul despre Duhul Sfânt plecând de la promisiunea făcută de Isus apostolilor în contextul Ultimei Cine: „eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor ca să fie cu voi pentru totdeauna” (In 14,16). Este vorba de un alt „Mângietor”, capabil să vorbească în interior și să deschidă mințile dincolo de limitele limbajului. Va rămâne totdeauna pe pământ cu discipolii. A doua lectură completează învăţătura afirmând o întrebare crucială: a fi mișcați din interior de Duhul Sfânt, nu este un fapt opțional; dimpotrivă: „dacă cineva nu are Duhul lui Cristos, acesta nu este al lui” (Rom 8,9). Sunt consecințe: „toţi cei care sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fiii lui Dumnezeu” (v. 14), adică raportul cu Dumnezeu nu e determinat de legi și nici de precepte, ci de sentimentele filiale. Oricine este mișcat de Duh nu este supus fricii și merge spre viitor și învie cu Cristos, căci participă împreună cu el la moștenirea veșnică.