Miercurea Cenușii: E „timpul” Postului Mare – ocazie de har [2 martie 2022]

 

E „timpul” Postului Mare – ocazie de har

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] (2 martie 2022) 

Lecturi biblice: Ioel 2,12-18; 2Corinteni 5,20-6,2; Evanghelia Matei 6,1-6.16-18; lecturi biblice 

Omilie

Începem timpul Postului Mare. Trecând de la timpul cantitate  [kronos, în greacă] – e timpul care curge și se întoarce mereu la fel – la timpul calitativ [în greacă kairòs] – este ocazie de har și se reînnoiește într-un mod nou de a-l primi și a-l trăi. Este timpul Postului Mare: momentul potrivit pentru a redescoperi căile relației noastre cu Dumnezeu; e un timp de penitență. Cuvântul își are rădăcinile în grecescul metanoia care înseamnă schimbarea mentalității, schimbarea direcției drumului. Suntem invitați să ne verificăm modul de gândire. Să ne întrebăm, de exemplu, care sunt criteriile ce ne călăuzesc în deciziile și acțiunile noastre...

Rugăciunea zilei – „colecta” – ne amintește că noi, creștinii, suntem într-un plan a lui Dumnezeu: „Dă-ne, Doamne, harul să începem printr-un post sfânt lupta vieții creștine, pentru că, în bătălia împotriva duhului rău, să fim mereu întăriți prin fapte bune”. Liturgia Cuvântului ne arată gravitatea zilei prin profetul Ioel. Domnul ne invită să ne întoarcem la el din toată inima... Nu este suficient să-i oferi primele roade ale pământului, ci omul întreg cu limitele sale și să-i oferim o inima căită. În a doua lectură, apostolul Paul se prezintă drept ambasadorul lui Cristos și îi îndeamnă pe corinteni să se împace fără întârziere cu Dumnezeu, amintindu-și cât de mare este iubirea lui Dumnezeu pentru ei. Este subliniată importanța „momentului potrivit”. În Evanghelia după Matei, Isus ne dezvăluie sensul profund al practicilor religioase și penitențiale care au aparținut anterior iudaismului și apoi creștinismului: pomana, rugăciunea și postul. Domnul ne încurajează să facem tot binele posibil, dar în secretul inimii noastre și Tatăl milostiv ne va răsplăti. Faceți totul cu o inimă plină de onestitatea pentru Dumnezeu care dă puterea acțiunii sale ne asigură victoria finală.

† Duminica a 8-a de peste an [C]: Suntem purtători ai cuvântului Domnului [27 februarie 2022]

După roadele sale îi veți cunoaște! 

Suntem purtători ai cuvântului Domnului

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (27 februarie 2022) 

Lecturi biblice: Ben Sirah 27,4-7; 1Corinteni 15,54-58; Evanghelia Luca 6,39-45; lecturi biblice 

Omilie

Creștinul este un realizator al împărăției lui Dumnezeu. Pentru ce Isus a pus pe buzele noastre rugăciunea „vie împărăția sa”, dacă nu suntem chemați să construim cu el împărăția adevărului și a iubirii anunțând oamenilor cuvântul lui Dumnezeu și lăsându-ne evanghelizați de el? Tema de astăzi este valoarea cuvântului uman interpret al cuvântului divin. Limba este singura punte de legătură între inima omului și lumea exterioară. Liturgia intenționează să dea creștinului criteriu de a învăța să deosebească omul de om, fără a cădea în capcanele mortale ale aparențelor. Linia de legătură la cele trei lecturi trebuie căutată în valorile cuvântului atât uman, cât și divin. Omul poartă în inima sa primul canal de cunoaștere și discernământ. Suntem purtători ai cuvântului Domnului!

† Duminica a 7-a de peste an [C]: Iubește-ți dușmanii [20 februarie 2022]

 Iubește-ți dușmanii

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (20 februarie 2022) 

Lecturi biblice: 1Samuel 26,2.7-9.12-13.22-23; 1Corinteni 15,45-49; Evanghelia Luca 6,27-38; lecturi biblice

Omilie

Legea iubirii proclamată de Isus, după sfântul Luca, dă amețeală: se pare foarte exigentă – nu întoarce rău pentru rău, ci învinge-l cu bine; celui care îţi cere dă-i fără să aștepți de la el ceva; iubește-ți dușmanii, roagă-te pentru cei ce te defăimează… Nu e o utopie? Nu ceri imposibilul?... Tema acestei duminici se rotește în jurul exigențelor Domnului care sunt mult mai puternice și cu totul radicale în comparație cu Vechiul Testament. În acest sens putem spune că Evanghelia nu este dificilă, dar că este imposibilă în ceea ce privesc resursele noastre, nu cele ale lui Dumnezeu. De fapt, Isus cere foarte mult de la discipolii săi, cere maxim: să devenim milostivi ca Dumnezeu. Liturgia de astăzi ne explică în ce constă iubirea de dușmani! 

Paul Popescu-Neveanu, Dictionar de psihologie

Dicționar:

Paul Popescu-Neveanu, Dictionar de psihologie.pdf

† Duminica a 6-a de peste an [C]: Unde-i fericirea? [13 februarie 2022]

Unde-i fericirea?

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (13 februarie 2022) 

Lecturi biblice: Ieremia 17,5-8; 1Corinteni 15,12.16-20; Evanghelia Luca 6,17-18a.20-26; lecturi biblice

Omilie

Liturgia din această duminică propune reflecției noastre o temă foarte importantă: aceea a fericirii. Fiecare dintre noi poartă în sine o nebănuită nevoie de a fi fericit. Toți, oricare ar fi condiția socială, cultura, reședința de la țară sau de la oraș, toți căutăm fericirea. Cine o găsește? Isus însuși a venit printre noi să ne indice calea care conduce la adevărata fericire. Este lumina pentru alegerile noastre. Profetul Ieremia stigmatizează omul care are încredere în om, așteptând de la el mântuirea, dar binecuvântează omul „care se încrede în Domnul”. Fericirea în sfântul Luca este a celor săraci, flămânzi, celor care plâng. În a doua lectură apostolul Paul se concentrează asupra singurei bogății în care omul se poate încrede cu adevărat: învierea lui Cristos – izvorul tuturor speranțelor noastre. Există un contrast între cei care nu cred în învierea morților – unii din Corint –, și cei care cred în ea, de când Cristos a înviat. E tradiția creștină!

† Duminica a 5-a de peste an [C]: Darul chemării Domnului [6 februarie 2022]

 

Darul chemării Domnului

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] ora 8:00 (6 februarie 2022) 

Lecturi biblice: Isaia 6,1-8; 1Corinteni 15,1-11; Evanghelia Luca 5,1-11; lecturi biblice

Omilie

Liturgia din această duminică tratează tema chemării considerată ca expresie a voinţei lui Dumnezeu de a lua parte la lucrarea sa de mântuire. Dumnezeu nu are nevoie de om pentru a-l salva pe omenirea; cu siguranță nu are nevoie de el, după cum nu a avut nevoie nici la crearea lumii. Este iubirea lui Dumnezeu care vrea contribuția umană la slujba împărăției. În prima lectură este chemarea profetului Isaia: face un ecou la chemările discipolilor din Evanghelie. Paul surprinde în reflecția sa misterul teologic asupra slujirii apostolice, ceea ce poate fi considerat inima vocaţiei: întâlnirea personală cu Isus cel înviat. Prima, a doua lectură și Evanghelia au aceeași temă a vocației, relatând chemarea profetului Isaia și ale apostolilor, inclusiv a lui Paul.

† Întâmpinarea Domnului: Lumina care luminează oamenii [2 februarie 2022]

Lumina care luminează oamenii

pr. Isidor Chinez – Izvoarele [IS] (2 februarie 2022) 

Lecturi biblice: Malahia 3,1-4; Evrei 2,14-18; Evanghelia Luca 2,22-40; lecturi biblice

Omilie

Liturgia Bisericii ne invită să celebrăm astăzi sărbătoarea Prezentării lui Isus în templu. E o sărbătoare străveche în Orient care poartă numele de „întâlnire” (hypapanti, în greacă). Conform mărturiei lui Egeria (Peregrinatio Aetheriae) [relatează pelerinajele în locurile sfinte ale creștinismului] este sărbătorită deja la Ierusalim la mijlocul secolului al IV-lea: întâlnirea lui Isus în templu cu Simeon și Ana. În epoca romană, era o sărbătoare în cinstea zeului Pan: toată noaptea romanii  cutreierau străzile cetății cu torțe în mână. În anul 494, papa Gelasie I (492-496) a reușit să obțină abolirea acestei sărbători [Lupercalia] și să creștineze această sărbătoare făcând-o să coincidă cu Prezentarea lui Isus la templu. De aici tradiționala binecuvântare a lumânărilor înainte de Liturghie și procesiunea care, într-un fel, anticipează noaptea Paștelui. Lumânările purtate în procesiune amintesc de cuvintele bătrânului Simeon despre Cristos ca „lumină spre luminarea neamurilor”. Până astăzi această sărbătoare este celebrată cu solemnitate nu numai în Biserica Catolică, ci și în cea Ortodoxă și Anglicană. A fost numită până la recenta reformă a calendarului „Purificarea Mariei”, în care Maria, conform legii, a mers la templul din Ierusalim la patruzeci de zile după nașterea lui Isus, pentru a oferi Domnului pe întâiul născut împlinind ritualul purificării [e relatat în Evanghelia după Luca capitolul 2). Reforma liturgică din anul 1960 a readus sărbătorii titlul de „Prezentarea Domnului” pe care a avut-o la origine. Este celebrarea misterului întrupării Fiului lui Dumnezeu; este „sărbătoarea lumânărilor” deoarece lumina din mâinile noastre ne unește nu numai cu Maria și Iosif care urcă la templu, dar și cu Simeon și Ana care îl primesc pe pruncul Isus ca Mântuitor: este „lumină spre luminarea neamurilor”. Este o sărbătoare de credința și bucuria de a-l primi pe Domnul!