Târziu te-am iubit (Sf. Augustin)

 

 

Târziu te-am iubit
frumusețe atât de veche și atât de noua,
târziu te-am iubit.
Tu erai înlauntrul meu
și eu eram în afara
și acolo te cautam
și ma aruncam eu
– cel ce și-a pierdut frumusețea –
asupra acestor lucruri frumoase
pe care tu le-ai facut.
Tu erai cu mine,
dar eu nu eram cu tine.
Mă țineau departe de tine
frumoasele lucruri care,

dacă nu ar fi în tine,
nu ar exista.
M-ai chemat –
și m-ai strigat
și ai rupt surzenia mea.
Ai strălucit
și ai alungat iubirea mea.
Ai răspândit o mireasma
și am respirat-o
și acum suspin dupa tine.
Te-am gustat
și mi-e foame și sete.
M-ai atins
și am luat foc,
arzând dupa pacea ta.

 

Sfântul Augustin (354-430)