Benedict XVI și secretarul său |
Dumnezeu este iubire şi cine rămâne în iubire rămâne în
Dumnezeu, iar Dumnezeu rămâne în el" (1In 4,16). Aceste cuvinte din
Scrisoarea întâi a sfântului Ioan exprimă cu o deosebită claritate ceea
ce constituie centrul credinţei creştine: chipul creştin al lui Dumnezeu şi, în
consecinţă, chipul omului şi al drumului său. Pe lângă toate acestea, în
acelaşi verset, Ioan ne oferă, ca să spunem aşa, o formulă sintetică a
existenţei creştine: "Noi am cunoscut şi am crezut în iubirea pe care
Dumnezeu o are faţă de noi".
Noi am crezut în iubirea lui Dumnezeu – în felul acesta creştinul poate să exprime alegerea fundamentală a vieţii sale. La începutul faptului de a fi creştin nu se găseşte o decizie etică sau o mare idee, ci întâlnirea cu un eveniment, cu o persoană, care dă vieţii un orizont nou şi totodată orientarea ei decisivă. În Evanghelia sa, Ioan exprimase acest eveniment prin următoarele cuvinte: "Într-adevăr, atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unicul născut, ca oricine crede în el (…) să aibă viaţa veşnică" (3,16). Recunoscând caracterul central al iubirii, credinţa creştină a acceptat ceea ce era nucleul credinţei lui Israel şi, în acelaşi timp, a dat acestui nucleu o nouă adâncime şi o nouă extindere. În fapt, israelitul credincios se roagă în fiecare zi cu aceste cuvinte din Cartea Deuteronomului, în care el ştie că este cuprins centrul existenţei sale: "Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta" (6,4-5). Isus a unit porunca iubirii lui Dumnezeu şi porunca iubirii aproapelui din Cartea Leviticului, făcând din acestea o singură poruncă: "Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi" (19,18; cf. Mc 12,29-31). De vreme ce Dumnezeu ne-a iubit mai întâi (cf. 1In 4,10), iubirea nu mai este doar o poruncă, ci ea este răspunsul la darul iubirii prin care Dumnezeu vine să ne întâmpine. (Benedici al XVI-lea, Scrisoarea enciclică Deus caritas est, nr. 1).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu