Din inima lui Isus va ieşi sânge şi apă: trebuie, deci, să mergem la el, dacă ne este sete. „Cui îi este sete să vină la mine şi să bea. Cine crede în mine, cum spune Scriptura, râuri de apă vie vor ţâşni din inima sa”, spune Evanghelia după Ioan (7,37-38). Acest cuvânt s-a împlinit simbolic după moartea lui Isus, când din coasta sa străpunsă au ieşit sânge şi apă.
Ce înseamnă această apă care ţâşneşte din inima lui Cristos?
Părinţii Bisericii au văzut multe simboluri semnificative. Dacă ne bazăm pe Evanghelia după Ioan, lucrul cel mai bun de făcut pentru a înţelege sensul simbolurilor folosite chiar de evanghelia însăşi, ne dăm seama că apa desemnează Spiritul. Sfântul Ioan spune aceasta literalmente în versetul din cap. 7 care urmează celor abia pomenite: „Aceasta a spus-o referindu-se la Duhul pe care l-au primit cei ce cred în el” (7,39). Sângele şi apa care ies din inima lui Cristos arată că sacrificiul lui Isus ne oferă Duhul lui Dumnezeu, Duhul adevărului, Duhul iubirii. Sângele exprimă sacrificiul lui Isus, care şi-a vărsat sângele său, care a acceptat să moară pentru noi; apa, care a ieşit într-un mod neaşteptat împreună cu sângele, a fost şi ea pentru Ioan un „semn” al lui Dumnezeu. Nu este un miracol faptul că alături de sânge a ieşit şi apă: medicii au explicaţii pentru acest fenomen; dar pentru Ioan apa exprimă fecunditatea spirituală a sângelui lui Cristos, exprimă tocmai Duhul care ne-a fost dăruit.
Pe de altă parte, în Biblie spiritul şi inima sunt într-o strânsă legătură: inima indică interioritatea omului, şi în interiorul omului pleacă şi vine „spiritul”, adică suflul, respiraţia, care este considerată ca ceva care intră în inimă şi provine din inimă. Pentru aceasta, sfântul Paul spune că Duhul (Spiritul) Sfânt a fost dăruit inimilor noastre şi că el ne-a adus dragostea lui Dumnezeu.
Deci, faptul că Spiritul vine din inima lui Isus şi că această origine este simbolizată de apa care izvorăşte din inima lui Cristos este un simbolism perfect biblic, uşor de înţeles pentru cel ce are familiaritate cu Biblia.
În acelaşi timp, părinţii Bisericii văd în această apă şi în acest sânge simboluri ale sacramentelor Bisericii. În realitate, Botezul şi Euharistia sunt unite în acelaşi mod. În Botez, semnul folosit este apa, dar este clar că Botezul are eficacitate numai datorită sângelui lui Cristos. De aceea, Cartea Apocalipsului spune că noi ne-am spălat hainele în sângele Mielului. Deci, în Botez există sângele şi apa: apa este ceea ce este vizibil, sângele dă valoare acestei ape. În Euharistie se întâmplă contrariul: sângele este acela care ne este dat pentru a fi băut, dar acest sânge ne dă apa Spiritului, adică viaţa în Spirit, pe care Cristos ne-a promis-o şi ne-a dat-o prin sacrificiul său.
Nouă ne este sete, nu-i aşa? În viaţă există întotdeauna o mare dorinţă de realizare deplină, de fericire, de iubire. Ne este sete, şi ştim că potolirea setei nu vine decât din sângele lui Cristos: „Cui îi este sete să vină la mine şi să bea, dacă are credinţă în mine”. Atunci apa care vine de la Cristos devine în noi un izvor care ţâşneşte pentru viaţa veşnică, cum Isus însuşi a spus-o samaritencei (cf. In 4,14).
Să-i facem cunoscută lui Isus setea noastră şi să-i cerem cu încredere să ne-o potolească prin Duhul care reînnoieşte orice lucru, care pune în noi viaţa divină, care ne statorniceşte în pacea sa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu