îmi place să te contemplu şi a te numi „femeia pâinii”. Te laud pentru că eşti brutăreasa Pâinii Divine. Sânul tău este cuptorul unde, cu ajutorul căldurii Iubirii, a crescut acela care a spus: „Eu sunt Pâinea Vie”. Tu, care eşti cuptorul arzând, face să crească în mine bucuria de a gusta intimitatea cu fiul tău. Te binecuvântăm pentru tot ce pui în iesle, ca şi cos pentru o masă veşnică. Fii Binecuvântată printre femei pentru parfumul şi mireasma pâinii tale măcinată şi frământate să ajungă până la noi. Fă-mă umil, capabil de a conţine totul, de a face să sărut sfinţenia şi păcatul care sunt în mine. Maria, doamna pâinii frânte, expertă în a face apa să fie schimbată în vin, martor în a se diviza cât şi a se multiplica, a nărui cât a hrăni, de înghiţituri mici care satură marea foamea, de asemenea tu la Nazaret ai frânt pâinea oboselii zilnice, şi ti-ai rugat ştiind bine că „nu cu pâine trăieşte omul”. Extazul viu al contemplaţiunii şi mă bucur să fiu săturat. Da, omul trăieşte numai cu pâine când se hrăneşte din rodul sânului tău, şi devenind săţios de tine, doamna pâinii.
(Autor: don Paolo Nagari; trad. pr. Isidor Chinez).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu